Am pășit de puțin timp în 2023, dar în continuare există destule motive de frământare națională. Am închis anul 2022, cu performanțe economice negative și cu un eșec răsunător în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen.
Economia este la fel de fragilă și cade la confruntarea cu viaţa reală, chiar dacă pe căi oficiale ni se spune pe un ton ușor pozitiv, că i se va schimba foaia de parcurs la un moment dat.
Statul de azi nu mai păzeşte corpuri, ci structuri, instituţii, mecanisme şi locuri. Cetățeanul aproape că lipsește de pe agenda sa, omul de rând adună priviri mai degrabă compătimitoare și este tratat fiscal și social, ca un individ netuns și un pic cocoșat, care palmează țigara ca să nu-l vadă directorul. Cât despre realitatea politică, aceasta autentifică certificatul de ţară eternă şi fascinantă cu toate acrobaţiile din lume inlcuse. Asaltul demnitarilor care-și bruschează soțiile, după care oferă explicații ridicole pe rețelele sociale, înseamnă că bătălia cu normalul și decența e de mult pierdută.
Tentativele de educare, oricum sfielnice, le mai găsim pe ici pe colo, la școală, care și ea se confruntă cu o dilemă, deoarece amestecă de decenii mingea cu tastatura și alergatul cu pianul. Am pășit în 2023 și sperăm să fie tivit cu emoticoane vesele, indiferent dacă vorbim de politică, finanţe, fotbal, învăţământ sau zootehnie, deși vom avea la un moment dat parte de o rocadă la vârful guvernului și sperăm ca la forme noi, să nu avem acelaşi fond. Problema românilor e că nu prea colaborează când sunt mai mulţi de unu, ar trebui să reprezinte o teorie care să nu mai fie de actualitate în 2023, mai ales în politică, unde din acest punct de vedere au avut loc tot felul de anomalii.
Admiraţia vine pe fugă şi stă puţin. Am văzut asta când milioane de români au votat un partid politic, după care cineva, a construit o alianță în care a fost inclusă o altă forță politică, pe care cei dintâi mulți la număr, nu au votat-o. A fost ca atunci când ți s-a promis o pădure luxuriantă, iar la sfîrşit ţi s-a arătat un versant scalpat, o fostă pădure devenită cioturi. Tocmai de aceea se întâmplă ca uneori societatea în ansamblul ei, să-i impute politicului aerul de oră de dirigenție combinată cu un soi de teleenciclopedie cu areal românesc care ține puțin și nu ajută pe nimeni. Nu încape nicio îndoială că spectacolul politic va fi și în 2023, unul care prin măsurile lui crude, neinspirate şi netrucate, ne va invita pe fiecare dintre noi, să rămînem în continuare niște locuitori ai patriei critici şi autoexigenți. Asta pentru că în ciuda anilor care au trecut peste noi, și care ne-au demonstrat că nu știm să guvernăm pentru oameni, politicul încă nu acceptă că e nevoie de o chirurgie a reformei.
Eficienţa legislativă va fi confirmată abia atunci când omul politic din România, va înțelege că programele tv nu mai trebuie infestate cu declarații ale unui ministru al Muncii, care ne spune obsesiv și ciclic că pensiile intră pe card la data fixă. Asta în vreme ce nerușinata încălcare a legii și sfidarea prin minciună e unul și același lucru cu citirea din prompter sau cu inițiativa de a începe week-end-ul de joi. Așa că 2023 sperăm să fie un an fără comoții majore, iar când va fi vorba de România, reprezentanții statului să plece peste hotare pentru a o cinsti și unde vrem să vorbească în limbi străine, nu în febră musculară.
