30 octombrie 2015. O noapte care a schimbat România și a lăsat în urmă 65 de vieți pierdute, peste 160 de răniți și familii condamnate să trăiască cu o durere imposibil de uitat.
La 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv, mărturia tatălui lui Bogdan Istrate, tânărul de 22 de ani care a murit la două săptămâni după tragedie, readuce în atenție suferința familiilor, acuzațiile privind sistemul medical și întrebările care continuă să nu-și găsească răspunsul. În paralel, litigiile civile și procedurile judiciare legate de Colectiv continuă în instanțele din România.
Ultima oră
ANUNȚ CT BUS. Schimbări importante în transportul public din Constanța, de la 1 noiembrie 2026: o linie se desființează, două își schimbă numărul, iar altele modifică traseul
Amenzi de până la 1.000 de lei pentru cei care abandonează gunoiul lângă platformele de colectare din Constanța. Poliția Locală îi urmărește cu camere video
Putin spune că este gata de război cu Europa. „Nu vor exista învingători”
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 30 octombrie. D’ale urbei – Scandalul peștelui stricat, sărbătorirea studenților turci, epidemiile și alte evenimente
Pe 30 octombrie 2015, România a fost zguduită de una dintre cele mai grave tragedii din istoria sa recentă. Un incendiu devastator a izbucnit în clubul Colectiv din București, în timpul unui concert, după ce artificiile folosite în cadrul spectacolului au aprins materialele inflamabile din interior. Flăcările s-au răspândit rapid, iar fumul dens și aglomerația au îngreunat evacuarea persoanelor aflate în club.
În urma tragediei, 65 de persoane și-au pierdut viața, iar peste 160 au fost rănite. Evenimentul a provocat un val de durere și solidaritate în întreaga țară și a atras atenția asupra problemelor legate de siguranța în spațiile publice. Tragedia a lăsat urme adânci în societatea românească și a declanșat proteste prin care oamenii au cerut responsabilitate și schimbări în respectarea normelor de siguranță.
Printre victime s-a numărat și Bogdan Istrate, care avea 22 de ani și a murit la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, la două săptămâni după incendiu.
Tatăl său, Laurențiu Istrate, a vorbit pentru cotidianul.ro despre felul în care vede sistemul medical la 11 ani de la tragedie, despre pierderea fiului său și despre șansele pe care Bogdan le-ar fi avut dacă ar fi fost transferat în străinătate.
„Durerea nu trece, doar ne obișnuim cu ea”
Întrebat ce simte acum, la 11 ani de la Colectiv, și cum vede sistemul, Laurențiu Istrate a vorbit despre amintirile care îi țin fiul aproape și despre suferința care nu s-a diminuat odată cu trecerea timpului.
„Vrem nu vrem, timpul trece. Au rămas poze, amintiri, chitara și celelalte lucruri legate de muzica și facultate care ni-l țin pe Bogdan aproape. Dar ce am învățat în acești ani, este ca durerea nu trece, intensitatea ei nu scade, doar ne obișnuim cu ea. Acum 11 ani am sperat, am petrecut 13 zile în spital, trecând treptat de la disperare la încrederea că el este mai bine și poate fi salvat, de la îndoieli privind modul în care sunt tratați și condițiile în care sunt ținuți, ajungând la deznodământul tragic prin care nu doresc sa mai treacă și alți părinți”, spune Laurențiu Istrate, pentru sursa citată.
Tatăl tânărului susține că, după tragedie, a înțeles cât de neputincios era sistemul în cazul unor accidente colective și acuză autoritățile că au manipulat familiile victimelor.
„Am înțeles ulterior, ca de fapt, sistemul era și este în continuare neputincios în astfel de accidente colective, că pe noi ne-au mințit, ne-au manipulat, chiar că ne-au ținut captivi aș putea spune”, a adăugat acesta.
Plângere penală pentru tratamentul pacienților arși. Laurențiu Istrate, dezamăgit de decizia procurorilor în dosarul Colectiv 2
Laurențiu Istrate a explicat și de ce familiile victimelor au considerat necesar să formuleze o plângere penală privind tratamentul pacienților arși în urma incendiului.
Acesta susține că autoritățile și conducerea spitalelor au ascuns condițiile din unitățile medicale și lipsa de experiență a medicilor în tratarea marilor arși. De asemenea, reclamă faptul că pacienții au fost ținuți în spitale, deși existau infecții nosocomiale.
„Pentru că autoritățile și conducerea spitalelor au ascuns condițiile total insalubre din spitale si lipsa de experiență a medicilor în cazul marilor arși, pana la decizia autorităților de la acel moment de a-i tine în aceste condiții cu toate ca se știa despre infectiile nosocomiale prezente în spitale și sensibilitatea pacienților cu arsuri la aceste infecții am considerat ca suntem indreptatiti sa facem plangere penala pentru tot ce a însemnat tratamentul pacienților arși. Cu toate ca în dosarele medicale exista raportate infecțiile nosocomiale și dovezi ale deceselor datorate acestor infecții, procurorii au ales să dea neînceperea urmăririi penale în dosarul Colectiv 2”, a spus Laurențiu Istrate.
Ce șanse ar fi avut Bogdan dacă era tratat în străinătate
Una dintre cele mai dureroase întrebări pentru familia Istrate rămâne legată de șansele de supraviețuire ale lui Bogdan. Tatăl său consideră că lucrurile ar fi putut sta cu totul altfel dacă tânărul ar fi beneficiat de condiții corespunzătoare de spitalizare și de tratament de specialitate încă din momentul internării sau dacă ar fi fost transferat la timp într-un spital din străinătate.
„În ce privește șansele lui Bogdan, dacă ar fi avut parte de condiții de spitalizare corecte și tratament de specialitate din momentul internării, sau măcar să fi fost transferat într-un astfel de loc în primele 72 de ore de la incendiu ar fi avut infinit mai multe șanse de a supraviețui. Din păcate sistemul nu a făcut progrese vizibile în acești 11 ani. În spitale chiar și pentru pacienți care nu sunt mari arși, sunt cazuri documentate de pacienți cu infecții nosocomiale cu consecințe grave, nu există încă un spital de mari arși, nu mai vorbim de faptul că în cazul accidentelor grave petrecute după Colectiv decizia de a trimite pacienții în străinătate a fost luată foarte greu, de cele mai multe ori la presiunea organizațiilor civice”, spune acesta.
Mesaj dur pentru guvernanți: „România nu are vreo șansă să se facă bine”
La 11 ani de la tragedie, Laurențiu Istrate spune că este profund dezamăgit de evoluția lucrurilor și de lipsa unor schimbări radicale în ceea ce privește siguranța oamenilor și performanța sistemului medical.
Mesajul său pentru politicieni și guvernanți este unul tranșant.
„Personal sunt total dezamăgit ca după așa o tragedie nu s-a făcut nimic care să schimbe radical lucrurile în sensul siguranței noastre și a unui sistem medical performant. Atât timp cât la vârf deciziile se iau prin prisma intereselor personale și de grup cred că România nu are vreo șansă să se facă bine. Așa că am un mesaj pentru guvernanți, pentru politicieni în general și în special pentru cei corupți și/sau incompetenți: Domnilor, uitați-vă în oglindă, gândiți-vă bine și fiți sinceri cu voi. Dacă aveți îndoieli că puteți face ceva bun pentru țara asta frumoasă și pentru locuitorii ei, retrageți-vă discret și lăsați-i pe alții care chiar doresc să dezvolte România. Sunt mulți tineri onești, cu experiență și bine pregătiți în țara asta, dar nu au loc de tupeul și nesimțirea voastră”, a declarat pentru cotidianul.ro Laurențiu Istrate.
11 ani de procese după Colectiv. Sute de dosare au ajuns în instanțele din România
Dincolo de durerea familiilor și de întrebările privind sistemul medical, tragedia din 30 octombrie 2015 continuă să genereze litigii în instanțele din România.
Înregistrările de pe portalul instanțelor de judecată arată că, în cei 11 ani scurși de la tragedie, judecătorii au avut pe rol sute de dosare care au privit incendiul în urma căruia și-au pierdut viața 65 de persoane.
Dosarele aflate încă pe rol arată că disputa juridică legată de Colectiv nu s-a încheiat. În prezent, aceasta se desfășoară pe mai multe planuri: recuperarea de către ISU a unor despăgubiri plătite victimelor, cereri civile formulate de victime și de supraviețuitori, proceduri privind stabilirea instanței competente și contestații în anulare formulate de condamnați.
ISU încearcă să recupereze de la cei responsabili despăgubirile acordate victimelor Colectiv
Unul dintre dosarele în care instanța s-a pronunțat în 2026 este 18055/4/2025, aflat pe rolul Tribunalului București, Secția a IV-a civilă.
La 24 iunie 2026, instanța a admis în parte acțiunea în regres formulată de ISU București-Ilfov împotriva Sectorului 4, a firmelor Golden Ideas Fireworks Artist SRL și Colectiv Club SRL, precum și a lui George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea, Costin Mincu, Marian Moise și Viorel Zaharia.
Tribunalul a respins cererea împotriva Unității Administrativ-Teritoriale Sectorul 4 și i-a obligat pe ceilalți șapte pârâți să plătească fiecare câte 757.464,3366 lei, reprezentând o cotă de a noua parte din suma de 6.817.179,03 lei stabilită drept daune morale și materiale.
La aceste sume se adaugă actualizarea cu indicele inflației și dobânda legală penalizatoare, calculate de la 5 septembrie 2022 până la plata efectivă.
Hotărârea nr. 1004/2026 poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Informațiile disponibile nu confirmă dacă a fost declarat apel sau dacă soluția a devenit definitivă.
O a doua acțiune în regres a primit o soluție la 21 octombrie 2026, la Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul 18645/4/2025.
Instanța a admis în parte cererea ISU și i-a obligat pe aceiași șapte pârâți să achite fiecare câte 6.445,86 lei, reprezentând cota de a noua parte din suma de 58.012,80 lei stabilită drept daune morale.
Fiecare pârât trebuie să achite, de asemenea, câte 677,66 lei cu titlu de daune materiale, la care se aplică actualizările și dobânzile prevăzute în hotărâre.
Instanța a stabilit și obligații privind cheltuielile de executare: câte 839,41 lei pentru șase dintre pârâți – Golden Ideas Fireworks Artist SRL, Colectiv Club SRL, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea, Costin Mincu și Marian Moise. În plus, Golden Ideas Fireworks Artist SRL a fost obligată să achite 717,08 lei, reprezentând onorariul curatorului special.
Judecătoria a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Sectorul 4, dar a admis acțiunea numai în parte față de ceilalți pârâți.
Hotărârea nr. 18006/2026 poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Informațiile de pe site-ul instanțelor de judecată nu arată deocamdată că a fost declarat apel.
Cele două hotărâri stabilesc obligații de plată, dar nu demonstrează că ISU a recuperat efectiv banii.
Acțiunile în regres reprezintă o etapă distinctă a proceselor legate de tragedia din clubul Colectiv. Prin aceste procese, ISU București-Ilfov încearcă să recupereze de la persoanele și firmele considerate responsabile sumele pe care instituția le-a plătit deja cu titlu de despăgubiri victimelor sau familiilor acestora.
Mai simplu spus, dacă ISU a fost obligat de o instanță să achite despăgubiri unor victime, instituția poate solicita ulterior recuperarea acestor bani de la cei care, potrivit hotărârilor judecătorești, răspund pentru prejudiciul produs. Aceasta este logica unei acțiuni în regres: cel care a suportat o plată pentru care răspunderea revine, în tot sau în parte, și altor persoane încearcă să recupereze de la acestea sumele achitate, în limitele stabilite de lege și de instanță.
Prin urmare, banii solicitați în aceste procese nu reprezintă despăgubiri noi acordate victimelor, ci sume pe care ISU încearcă să le recupereze după ce a suportat plata despăgubirilor.
Pentru a stabili cât a plătit efectiv instituția în cazul Colectiv și cât a reușit să recupereze, trebuie însă separate hotărârile care stabilesc obligații de plată de dovezile privind plățile și executarea lor efectivă.
Cât a plătit ISU victimelor de la Colectiv
Pentru a înțelege miza acestor acțiuni în regres, trebuie precizat ce despăgubiri au fost stabilite în dosarul penal Colectiv.
La 12 mai 2022, Curtea de Apel București a pronunțat hotărârea definitivă prin care patronii clubului, cei doi pirotehniști, firmele implicate, Primăria Sectorului 4 și ISU București-Ilfov au fost obligați, în solidar, la plata unor despăgubiri de peste 50 de milioane de euro către victime și familiile celor decedați.
Au fost stabilite și plăți de peste 8 milioane de lei către spitale, pentru cheltuielile de spitalizare.
În iunie 2022, Guvernul a anunțat suplimentarea bugetului ISU București-Ilfov cu aproape 300 de milioane de lei, pentru plata despăgubirilor din dosarul Colectiv. Sumele erau destinate celor aproximativ 400 de victime și urmași ai victimelor.
La 30 octombrie 2024, ISU București-Ilfov plătise despăgubiri de aproximativ 60 de milioane de euro către circa 300 de supraviețuitori și rude ale celor decedați.
Alte acțiuni civile sunt încă pe rol
În afara dosarelor în care s-au pronunțat hotărâri, există mai multe cauze în care ISU București-Ilfov figurează ca reclamant, iar printre pârâți se regăsesc Sectorul 4, cele două firme și persoanele implicate în litigiile legate de Colectiv.
În dosarul 18463/4/2025, aflat la Tribunalul București, Secția a V-a civilă, ISU a formulat o acțiune în regres. Cauza a fost înregistrată la tribunal la 4 martie 2026.
La termenul din 8 iunie 2026, instanța a amânat cauza pentru citarea curatorului Carmen Florentina Porin. Următorul termen este stabilit pentru 9 noiembrie 2026.
Un alt litigiu, 24634/302/2025, se află la Judecătoria Sectorului 5 București. Reclamantul este Tudor Ionuț, iar pârâtul principal este ISU București-Ilfov. În cauză au fost chemați în garanție Sectorul 4, Golden Ideas Fireworks Artist SRL, Colectiv Club SRL și persoanele implicate în celelalte acțiuni în regres.
La 26 iunie 2026, instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție. Această soluție nu reprezintă o hotărâre definitivă asupra răspunderii celor chemați în garanție.
Următorul termen este stabilit pentru 30 octombrie 2026, chiar în ziua în care se împlinesc 11 ani de la incendiu.
Dosare reînregistrate după conflicte de competență
O altă categorie de dosare este formată din acțiunile în regres înregistrate în 2026 după soluționarea unor conflicte negative de competență. În aceste cazuri, instanțele trebuie să stabilească sau să respecte competența de judecare a cauzei înainte de a putea analiza pretențiile pe fond.
Dosarul 24838/4/2026, aflat la Judecătoria Sectorului 4, a fost înregistrat la 16 iulie 2026. Obiectul său este o acțiune în regres după soluționarea conflictului negativ de competență din dosarul 18490/4/2025.
ISU București-Ilfov este reclamant, iar printre pârâți se află Sectorul 4, Golden Ideas Fireworks Artist SRL, Colectiv Club SRL și cele cinci persoane fizice. Următorul termen este stabilit pentru 5 noiembrie 2026, ora 09:00.
Tot la Judecătoria Sectorului 4 se află dosarul 24839/4/2026, înregistrat în aceeași zi, 16 iulie. Acesta trimite la dosarul anterior 18918/4/2025 și are termen la 21 ianuarie 2027, ora 09:00.
În dosarul 27183/4/2026, înregistrat la 5 august 2026, obiectul face trimitere la soluționarea conflictului negativ de competență din dosarul 17917/4/2025.
La termenul din 28 octombrie, Judecătoria Sectorului 4 a amânat cauza, stabilind următoarea ședință pentru 20 ianuarie 2027, ora 09:00.
Un alt dosar, 6904/2/2026, a fost înregistrat la 27 octombrie 2026 la Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, cu obiectul „conflict de competență”.
Printre părți se află ISU București-Ilfov, Sectorul 4, Golden Ideas Fireworks Artist SRL, Colectiv Club SRL și persoanele implicate în acțiunile în regres. La data consultării fișei nu era afișat un termen de judecată.
Un conflict de competență nu reprezintă o nouă judecată penală privind responsabilitatea pentru incendiu și nici o hotărâre asupra sumelor cerute de ISU. El privește stabilirea instanței care trebuie să soluționeze litigiul civil.
Paul Gancea contestă hotărârea penală
În paralel cu litigiile civile, Curtea de Apel București are pe rol o procedură penală extraordinară.
Dosarul 5453/2/2026, înregistrat la 24 august 2026, are ca obiect o contestație în anulare în materia uciderii din culpă. Contestator este Paul Cătălin Gancea, unul dintre cei condamnați în dosarul Colectiv.
La termenul din 27 octombrie 2026, instanța a constatat existența unei divergențe între judecători și a dispus reluarea judecății în complet de divergență, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.
Noul termen a fost stabilit pentru 10 noiembrie 2026, ora 13:30.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac și nu echivalează cu rejudecarea întregului dosar Colectiv.
La 11 ani de la incendiul care a îndoliat România, familiile victimelor continuă să poarte aceeași durere, iar procesele legate de tragedie se desfășoară încă în instanțe. Pentru părinții care și-au pierdut copiii, însă, nicio hotărâre și nicio sumă de bani nu pot schimba deznodământul acelei nopți de 30 octombrie 2015.
Sursă foto: Diana Maria Voicu Facebook
