Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită pe 15 august și cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Maria Mare, este una dintre cele mai importante sărbători dedicate Fecioarei Maria.
Ziua este marcată prin slujbe religioase, rugăciune și pomenirea celor plecați dintre noi, dar și prin numeroase obiceiuri păstrate în diferite zone ale României.
Ultima oră
Scandal pe plaja din Costinești după descoperirea unei drone. Un turist s-a certat cu jandarmii: „Eu, dacă vreau, te dau afară”
Un nou fragment de dronă, găsit la Costinești. Zona a fost restricționată
Un bilet de 8,50 lei a adus cel mai mare premiu din istoria Loto 6/49
Bolojan: Sistemul energetic este stabil. Nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel naţional
Pentru Biserica Ortodoxă, praznicul marchează trecerea Maicii Domnului din această lume la viața veșnică. Sărbătoarea este precedată de Postul Adormirii Maicii Domnului, care se încheie pe 15 august.
Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat puternic în primele secole ale creștinismului, iar un moment important l-a reprezentat Sinodul de la Efes, din anul 431, când Maria a fost recunoscută drept Născătoare de Dumnezeu.
Potrivit tradiției creștine, înainte de sfârșitul vieții pământești, Maica Domnului i-ar fi chemat alături de ea pe Apostoli, care au venit din diferite locuri pentru a o însoți. După Adormirea sa, a fost așezată într-un mormânt din apropierea Ierusalimului.
Tradiția spune că Apostolul Toma a ajuns la mormânt după trei zile. Când acesta a fost deschis, mormântul era gol, iar credința Bisericii este că Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer de Fiul său, Iisus Hristos.
Din această perspectivă, sărbătoarea nu este privită doar ca un moment al despărțirii, ci mai ales ca unul al speranței și al vieții veșnice.
Ce fac credincioșii de Sfânta Maria Mare
În numeroase localități, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și la slujbele dedicate praznicului. În unele biserici și mănăstiri, în ajunul sărbătorii este cântat Prohodul Maicii Domnului.
Un alt obicei este aducerea la biserică a unor alimente care sunt binecuvântate și apoi împărțite celor prezenți sau persoanelor aflate în nevoie, în memoria celor adormiți.
În funcție de regiune, oamenii duc la biserică pâine, colaci, colivă, plăcinte sau fructe de sezon. Strugurii și prunele se regăsesc printre roadele oferite în această perioadă.
Este important de precizat că aceste obiceiuri diferă de la o comunitate la alta și țin de tradiția populară, nefiind toate rânduieli obligatorii ale Bisericii.
De unde vin superstițiile de 15 august
În jurul sărbătorii s-au păstrat și numeroase credințe populare. Unele dintre ele se referă la protecția femeilor însărcinate, la căsătorie sau la anumite activități care ar trebui evitate în această zi.
O tradiție întâlnită în unele zone spune că fetele nemăritate ar putea să-și găsească mai ușor alesul dacă spală icoana Maicii Domnului cu apă în care a fost pus busuioc.
Alte credințe populare vorbesc despre evitarea tunderii părului sau a scăldatului în ape curgătoare pe 15 august.
Acestea sunt însă superstiții și elemente de folclor, nu reguli religioase instituite de Biserică.
„Între Sântămării” și apropierea toamnei
În tradiția populară, perioada dintre 15 august și 8 septembrie, ziua Nașterii Maicii Domnului, este cunoscută drept „Între Sântămării”.
Intervalul are și o puternică semnificație agricolă. În unele comunități, perioada este asociată cu începutul pregătirilor pentru lucrările de toamnă și pentru semănături.
Există și numeroase semne populare legate de vreme. În unele sate din Transilvania se spune, de exemplu, că înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare ar anunța o toamnă lungă și călduroasă.
După Sfânta Maria Mare începe un nou sezon al sărbătorilor
În calendarul tradițional românesc, 15 august marchează și o schimbare importantă în ritmul comunităților. După încheierea postului, perioada următoare este considerată favorabilă pentru nunți, botezuri, târguri și petreceri.
Astfel, Sfânta Maria Mare reunește dimensiunea religioasă cu un bogat patrimoniu de tradiții și obiceiuri populare, transmise din generație în generație. Pentru credincioși, însă, esența zilei rămâne legată de cinstirea Maicii Domnului, de rugăciune, pomenirea celor adormiți și speranța vieții veșnice.
Sursă foto: Lumina.ro
