Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța aduce în atenție, la data de 12 iulie, personalitatea lui George D. Benderly (1865–1932), una dintre figurile marcante care au contribuit la dezvoltarea Constanței și a Dobrogei în primele decenii ale secolului al XX-lea.
Ultima oră
Vacanța poate deveni o capcană online. DNSC avertizează asupra fraudelor cibernetice
Avarie RAJA în Cernavodă. Apa este oprită pe două străzi până în această după-amiază
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, chemați luni la Palatul Cotroceni
Nava-școală „Mircea” a ajuns în Boston. Echipajul, întâmpinat cu aplauze și tricolorul românesc
„A înțeles să fie un campion tăcut al revendicărilor dobrogene, al căror exponent rămăsese în taină, din pleiada oamenilor mari pe cari Dobrogea i-a avut” – astfel era descris George Benderly în ediția din 12 iulie 1933 a ziarului Dobrogea Jună, în elogiul rostit de judecătorul Valerian Petrescu, la parastasul de un an al celui care a fost unul dintre cei mai respectați oameni publici ai Dobrogei.
George D. Benderly (1865–1932) a fost una dintre personalitățile care au marcat dezvoltarea Constanței și a Dobrogei în primele decenii ale secolului al XX-lea. Jurist de excepție, format în marile centre universitare europene – Karlsruhe, Heidelberg, Berlin, Bruxelles și Paris -, el a fost de mai multe ori decan al Baroului Constanța, primar al orașului în anul 1904, senator, președinte al Consiliului Județean și consul onorific al Țărilor de Jos. Contemporanii îl descriau drept un profesionist remarcabil, dar și un om de o modestie și probitate rar întâlnite.
În evocarea publicată de Dobrogea Jună, Valerian Petrescu sublinia că meritul lui George Benderly nu s-a limitat la activitatea juridică. El îi atribuia un rol esențial în afirmarea drepturilor politice ale Dobrogei, amintind contribuția sa la obținerea egalității politice a provinciei și la independența Baroului Constanța. Mai presus de toate însă, Benderly era caracterizat drept un om care și-a pus întreaga energie în slujba intereselor Dobrogei, fără a căuta recunoaștere personală.
În anul 1933, la un an după dispariția sa, memoria lui George Benderly a fost cinstită printr-un gest care reflecta una dintre ultimele sale dorințe. Soția sa, Jeanette Benderly, a donat Curții de Apel din Constanța întreaga bibliotecă juridică a soțului său, alcătuită din 703 volume și fascicule. În discursul rostit cu acest prilej, judecătorul Valerian Petrescu descria această colecție drept o adevărată „comoară de știință”, destinată să continue formarea generațiilor de magistrați și avocați. Donația reprezenta, în opinia sa, cea mai vie mărturie a pasiunii lui Benderly pentru drept și pentru educație.
Redăm un fragment din discursul omagial:
„Donațiunea pe care, onorată doamnă, o puneți cu generozitate la dispoziția noastră, a magistraților și avocaților – după dorința sa fierbinte, biblioteca prețioasă, comoară cuprinzătoare de știință aridă și grea – e, desigur, făptura sa interioară – diagramă ce a înregistrat suișurile sale spre culmile spirituale, – document palpabil și irefutabil omenesc, că viața în esență nu e numai diversitatea de trebuinți materiale, ci și eliberare – sclipire de mărgăritar de-o clipă în întunericul de nepătruns al tainelor ce se dețin de Ceruri.
Și, respectată doamnă Benderly, în afară de etica faptei dumneavoastră, prin actul ce ați săvârșit, veți avea și o slabă mângăiere: aceia că în orele de meditație și de reculegere – în orele târzii ale vieții – îl veți regăsi pe defunct planând pe deasupra avânturilor spirituale ale barei, în marele Templu al Justiției, îl veți regăsi deasemeni în chibzuința ponderată a justițiarilor care împart dreptatea, îl veți regăsi peste tot locul, în mediul dinamic al științei, care va isvorî din cărțile donate – după cum noi, în filele brăcuite ale tomurilor care i-au fost dragi și din cari acum ne vom inspira, îl vom regăsi cu toții, încercând să urmăm cărarea luminată de torța aprinsă a ființei lui mare, strălucitoare și cuprinzătoare de înălțimi.
În numele Judecătoriei Urbane și al Ministerului de Justiției, mulțumindu-vă respectuos pentru nobila faptă ce ați făcut, ne îndreptăm spiritul pioși spre memoria lui George Benderly și-i aducem în aceste clipe mistice și de amintire, omagiul nostru recunoscător”.
George Benderly s-a născut în anul 1865, la Constanța, și s-a stins din viață în iulie 1932.
În ediția din 9 iulie 1932 a ziarului Dobrogea Jună a fost publicat necrologul:
„Jeaneta G. Benderly, soție, Iulius Benderly, frate și George Zacharidi, nepot, Riza Axelrad, cumnată și rudele, au durerea a anunța pierderea prea iubitului lor George Benderly avocat, fost senator, primar, comandor al Ordinului Coroana României și a altor ordine străine. Încetat din viață în noaptea de 7 – 8 iulie a.c. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 9 crt., cortegiul pornind de la locuința decedatului la ora 4 p. din str. D.A. Sturdza”.
Presa vremii a consemnat funeraliile sale, la care au participat familia, membrii Baroului, magistrați, reprezentanți ai administrației și numeroși constănțeni. Conform dorinței defunctului, cortegiul funerar a fost însoțit de acordurile valsului „Dunărea Albastră”, interpretat de muzica militară.
Memoria lui George D. Benderly a continuat să fie cinstită și în anii următori. În anul 1934, în sala Curții de Apel din Constanța a fost dezvelit bustul său, realizat de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad. Monumentul era menit să rămână, după cum afirmau contemporanii, „de veghe în templul Justiției”, ca exemplu de profesionalism, probitate și devotament pentru generațiile viitoare de juriști. Ziarul Dobrogea Jună a dedicat prima pagină a ediției din 10 iulie 1934 memoriei ilustrului avocat și om politic, publicând cuvântările rostite la ceremonia de dezvelire a bustului de personalități precum I. C. Teodorescu-Valahu și Gheorghe L. Dimitriu, mărturie a respectului de care George D. Benderly continua să se bucure în viața publică dobrogeană.
Reclama zilei:
„Cu începere de la 1 iulie se va redeschide complet renovat Marele Hotel Elita – Piața Independenței 8, vis-a-vis de Ovidiu, sub o nouă direcțiune a d-lui Simion, fost la Hotel Esplanade Palace din București – Compus din 60 camere cu vedere la mare și situat în centrul orașului – Confort modern – Apă curgătoare – Băi – Telefon și ascensor – Serviciul ireproșabil – Antreprenor I.T. Miza.” (Dobrogea Jună, 1932)
