Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție o imagine fascinantă a orașului de la malul Mării Negre din perioada interbelică, când Constanța se afla într-o continuă dezvoltare, iar viața urbană era atent reglementată prin ordonanțe comunale. La 27 august, muzeul propune o incursiune în Constanța anilor ’20 și ’30, o perioadă în care orașul se transforma rapid, populația creștea, iar autoritățile încercau să impună reguli clare privind curățenia, circulația, protejarea spațiilor verzi și comportamentul locuitorilor.

Orașul Constanța avea în 1930 o populație de 58.258 de locuitori, conform unui recensământ oficial, dar, potrivit ziarelor vremii, numărul real se ridica la aproximativ 65.000 de persoane. Orașul se afla în plină ascensiune economică și se dezvolta într-un ritm alert, de la an la an. Regulile de conviețuire urbană erau extrem de clare, fiind stipulate în Ordonanțe Comunale emise de autorități. Vom da citire unor astfel de norme (O.C. 4483 și 4475), emise încă din 1924, dar valabile în întreaga perioadă interbelică (în anii ’30 cu unele modificări și completări). Astfel, era „cu desăvârșire oprită aruncarea sau depozitarea gunoaielor în strade sau locuri virane”.

De asemenea, „fiecare cetățean este dator să măture în fața proprietăței sale, gunoaele se vor depozita într-o lădiță proprie, care se va deșerta direct în furgoanele Primăriei, la trecerea lor…”

Încălcarea acestor norme era aspru sancționată, cu amendă contravențională, dar și cu închisoarea – „în caz de recidivă” (cnf. art 385 CP).

Ordonanțele Comunale mai prevedeau: „este cu desăvârșire interzis a se lăsa pe străzi animale domestice”; „orice animal mare se va găsi liber pe străzi se va închide în oborul comunal, de unde nu va putea fi scos decât după plata amenzii și a stricăciunii cauzate”; „porcii care se vor găsi liberi pe străzi vor fi împușcați de agenții Poliției Comunale”; „fiecare cetățean în fața căruia s-au plantat flori și arbuști are îndatorirea să se îngrijească de ei, supraveghind să nu fie distruși, roși sau dezrădăcinați”.

Era interzisă ruperea „fiorilor din parcuri” sau călcarea lor, precum și așezarea persoanelor pe gazonul din parcuri. Cei ce încălcau aceste norme erau amendați, dar puteau fi și cercetați penal pentru distrugere.

Traficul rutier în zona centrală a urbei era, de asemenea, reglementat prin Ordonanțe: „Niciun vehicul fie cu tracțiune mecanică, fie cu tracțiune animală nu va putea circula prin Piața Independenței, decât prin partea dinspre Primărie, în ambele direcții”. De asemenea, „pe bulevardul de jos, din fața Cazinoului Comunal” era interzis accesul cu autovehicule.

Reclama zilei – Cazinoul Comunal – Unica distracție a orașului – Două orchestre în permanență. Zilnic Dancing, începând de la ora 4. Bucăți speciale de teatru și cinematograf. Reviste și Operete. Artiști de primul rang, de la ora 9 seara – Bufet și supeuri. Bar american❗ (1924)