În anul 1923, Constanța nu era încă municipiu și deținea oficial titlul de comună urbană reședință de județ, întrucât așezările Dobrogei se împărțeau în comune urbane (orașele) și rurale (satele).
Din acest motiv, Cazinoul era și Comunal, iar Primăria (actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța) purta și denumirea de Palat Comunal. Actuala Piață Ovidiu se numea Piața Independenței, iar faleza de astăzi a Cazinoului era Bulevardul General Alexandru Averescu, numit astfel după comandantul armatei române din Primul Război Mondial. În fiecare vară, orașul era luat cu asalt de mii de vizitatori din țară și străinătate iar traficul rutier era unul foarte intens. Peninsula era luată cu asalt de automobile și trăsuri, dar și de mașinile grele ce zilnic aduceau marfă la prăvăliile, restaurantele și hotelurile din zona turistică.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
Din acest motiv, în august 1923, autoritățile locale au decis să ia măsuri drastice:
„Primăria Comunei Constanța – Ordonanță – Noi, președintele comisiunei interimare a orașului Constanța… Având în vedere că orașul este și stațiune climaterică și de băi, ceea ce face ca anumite părți din localitate să fie frecventate mai mult de către vizitatori, iar comuna a făcut acele părți anumite lucrări de înfrumusețare ORDONĂM:
Niciun vehicul, fie de tracțiune mecanică, fie de tracțiune animală nu va putea circula pe Bulevardul de Jos din fața Cazinoului.
Niciun vehicul nu va putea circula prin Piața Independenței, decât prin partea dinspre Primărie, în ambele direcțiuni.
Niciun vehicul, fie cu tracțiune mecanică, fie cu tracțiune animală, încărcat cu greutăți, nu va putea circula prin Piața Independenței, ci va urma calea pe străzile Mircea, Cantemir, Marc Aureliu și Lascăr Catargiu (astăzi Nicolae Titulescu). Toți proprietarii și conducătorii de vehicule de orice fel vor lua cunoștință și se vor conforma. Contravenienții vor fi dați judecăței și se vor pedepsi conform legii. Semnat Președintele Comisiei Interimare – Gr. P. Roșu” (Ziarul Dacia, 12 august 1923).
Trebuie ținut seama de un aspect. Când turiștii ajungeau la Constanța, coborau din tren la Gara care se afla în apropierea complexului Palat de Justiție – Palat Regal și Prefectură (Gara Veche a funcționat lângă actuala Judecătorie între anii 1860-1960). De aici, dacă aveau, să spunem, o cazare pe Bd. Elisabeta, de lângă Cazino, puteau lua o birjă și coborau până în Piața Independenței. De aici, se deschideau patru stăzi: Ovidiu și Lascăr Catargiu (astăzi blocate de blocuri, în Piață), Grigore Cantacuzino (astăzi Arhiepiscopiei) și D.I. Sturza (astăzi Revoluției din 22 decembrie 1989).
Dacă alegeai să mergi pe Sturza ajungeai rapid în Piața Basarab și de aici coborai pe strada Remus Opreanu, până la Hotel Carol (Comandamentul Marinei) și la Farul Genovez. Aici jos, lângă Cazino existau cele două bulevarde paralele, despărțite de câțiva zeci de metri: Averescu și Elisabeta. Având în vedere zona, este de înțeles necesitatea de a reglementa strict traficul rutier, mai ales în luna august a anului 1923, cu doar câteva zile înainte de Serbările Mării și de Sfânta Maria…
Reclama zilei – S-a redeschis Marea Sală de Restaurant, Anexă a Cazinoului Comunal, unde se servește bufet rece, mâncări la minut și grătar cu renumiții mititei, fleici, vrăbioare, mușchi, etc. De asemenea, se găsește la orice oră diferite specii de pește proaspăt. Se prepară mese speciale pentru banchete. – Camere separate pentru dejunuri și cine – Diferite băuturi indigene și streine – Bere zilnic proaspătă – Prețuri convenabile – Serviciu conștiincios. Antreprenor, Nicu Ionescu. (1923)
Sursa foto: Florentina Bozîntan
