„Astăzi la Constanța”, calendar istoric MINAC. 17 martie – Firmanul împărătesc, sultanul Abdul Aziz, școala și comunitatea greacă

Fila de astăzi este dedicată unui moment extrem de important din istoria orașului. Ne întoarcem în timp mai bine de un secol și jumătate, până în luna martie a anului 1863, pe când Constanța (Kiustenge) și Dobrogea făceau încă parte din Imperiul Otoman. Este momentul în care sultanul otoman Abdul Aziz emite un decret împărătesc, un firman, prin care donează comunității grecești din Kiustenge teren pentru construcția unei biserici (Biserica greacă Metamorphosis – târnosită în 1868), a unei școli (Școala greacă, fosta Școală nr. 2) și a unui spital.

Firmanul a fost trimis demnitarilor otomani ce conduceau provincia Dobruca-eli (Dobrogea) și orașul Kiustenge (Constanța): Reșit Pașa – prefectul Tulcei și subprefectului (eparhului) de Kiustenge, Rușdi Pașa, funcționar de gradul IV, precum și celorlalți oficiali ai aparatului administrativ și religios („înțelepți și învățați și vestiți judecător și muftiu și cinstiți consilieri ai orașului, cărora să le crească cinstea”). Documentul a fost redactat la Constantinopol, în luna musulmană Rebul Evvel (martie), în anul 1280 după Hegira, în speță anul 1863 conform calendarului creștin. Hegira reprezintă începutul erei musulmane, data în care profetul Mahomed a emigrat de la Mecca la Medina. Anul I al Hegirei din calendarul musulman corespunde cu anul 622 din calendarul creștin gregorian.

Actul lui Abdul Aziz confirmă o donație de teren pentru comunitatea greacă, în suprafață de 3380 de coți. Redăm un amplu fragment din firman (Firman împărătesc privitor la clădirea Școalelor Comunității Elene din Constanța), în traducerea sa de pe site-ul comunității grecești Elpis Constanța (sursa https://elpis.ro/fotografii-de-arhiva/#iLightbox[gallery_image_1]/19., https://bisericagreaca.ro/despre-lacas/):

„De indată ce va sosi acest act al meu să luaţi la cunoştinţă de faptul că in apropierea locului de rugăciuni pe care îl deţin deja grecii aflaţi în Împărăţia mea să clădească biserică, spital şi şcoală, există un teren aparţinând statului de 3380 coţi, pe care sus-numiţii l-au solicitat prin a lor jalbă transmisă mie cu cererea Patriarhului, spre a li se dărui acel teren. Cercetând chestiunea conform tipicului şi având în vedere răspunsul primit prin dare de seamă că biserica mai sus menţionată şi anexele sale constituie parte care nu provoacă pejudiciu nimănui, deoarece şi terenul aflat langă el, pe care îl cer în jalba lor să li se acorde şi el, nu produce nicio pagubă şi, pentru că e dovedit că această parte aparţine în intregime statului şi nu se află în posesia cuiva, s-a cerut de la consiliul imperial să se dăruiască acest teren ca fiind absolut necesar pentru construirea Bisericii, Spitalului şi a Şcolii.

Voi, Prefect, Eparh, Naib, Muftiu şi ceilalţi mai sus numiţi, după ce veţi da terenul pentru construirea Bisericii, Spitalului şi a Şcolii, nimeni să nu pună vreo piedică sau obstacol şi să fiţi atenţi să nu permiteţi nimănui să le ia acestora niciun obol, ci să le acordaţi întreaga protecţie necesară şi tot ajutorul.

Luaţi aminte. Respectaţi-mi semnătura.”

Această donație a făcut posibilă ridicarea școlii grecești, o instituție de învățământ importantă pentru istoria orașului, fiind printre primele unități școlare organizate, a cărei clădire continuă să rămână un reper al comunității elene din Constanța.

Frate al nu mai puțin celebrului Abdul Medgid (1839-1861), Abdul Aziz a fost un sultan reformator, adept al modernizării după modelul Occidentului vest-european, iar în timpul domniei sale (1861-1876), la Constanța s-au înregistrat mai multe evenimente benefice dezvoltării urbane. Pe lângă donația oferită comunității grecești (terenul pentru școală, Biserica Methamorfosis și spital), el a ordonat în 1864 construirea Cișmelei Otomane de la Siutghiol (principala sursă de apă potabilă a orașului), precum și ridicarea Geamiei Hunchiar (1867-1868). 

În timpul domniei lui, Principatul României a obținut recunoașterea statală din partea Imperiului Otoman. Alexandru Ioan Cuza a fost de două ori la Constantinopol pentru a discuta cu sultanul, în 1860 și 1864, și de fiecare dată a trecut (la dus și la întors) prin Dobrogea. În 1860 a venit de la Brăila la Sulina, unde s-a îmbarcat pe un vas. La a doua vizită, la dus, de la Cernavoda a mers până la Constanța cu trenul condus de managerul DBSR John Trevor Barkley, a stat câteva ore la Hotel Danubius (ulterior Metropol, situat în vecinătatea actualei Case Theiler, de pe strada Titulescu (fostă strada Elenă), după care s-a îmbarcat pentru capitala Imperiului. Foarte probabil, numele localității moderne Agigea își are originea în termenul Azizie („a lui Aziz”, „din vremea lui Aziz”).

Reclama zilei – Casinoul din Constanța – Mari atracțiuni de senzație – Serbări de zi și de noapte – Teatru de comedii românesc sub direcțiunea d-lui Davila. Teatru de comedii francez. Teatru de varietăți și Music-Hall. Orchestra de virtuoși din Monte Carlo sub direcțiunea d-lui Reynaud – Cei mai celebri artiști de pe scenele europene – Restaurant și terase de consumațiuni – Mari serbări, Focuri de artificii splendide -Meeting de aviațiune – Cursee de cai – Curse de regate. Toate atracțiunile marilor casinouri din lume (Dobrogea Jună, 1914)

Sursă foto: Elpis.ro