Premierul României, Ilie Bolojan, a lansat un avertisment clar într-un interviu acordat cotidianului francez Le Figaro: o eventuală ruptură politică între Uniunea Europeană și Statele Unite ar reprezenta o catastrofă pentru întregul Occident. Liderul român a subliniat, de asemenea, importanța crucială a prezenței americane în cadrul NATO.
Jurnaliștii de la Le Figaro au remarcat similitudini notabile între România și Franța în contextul actual. Acestea includ deficite bugetare semnificative, parlamente fragmentate și o creștere a sentimentului anti-sistem.
Ultima oră
Cotidianul francez a evidențiat și prioritățile premierului Bolojan. Acesta este angajat într-un program amplu de reforme administrative, responsabilitate fiscală și modernizare instituțională, vizând stabilitatea economică și credibilitatea internațională a României. Principalele obiective ale mandatului său vizează reducerea deficitului bugetar și eficientizarea cheltuielilor publice.
În interviu, premierul român a detaliat viziunea sa asupra politicii externe și a relațiilor internaționale ale României.
Ilie Bolojan a reiterat convingerea că prezența Statelor Unite în NATO este un pilon esențial. „Aderarea la NATO a fost un element foarte important pentru noi, iar Statele Unite au fost și sunt în continuare un scut major pentru Europa, mai ales pentru Europa de Est,” a declarat premierul. „Considerăm că prezența americană în cadrul NATO rămâne crucială.”
Liderul român a subliniat că și Statele Unite au nevoie de Uniunea Europeană, declarând: „Mi-e greu să-mi imaginez lumea occidentală fără binomul Statele Unite/Europa, chiar dacă uneori există moduri diferite de a gândi.”
Premierul a fost categoric: „O ruptură politică între UE și America ar fi o catastrofă pentru întreaga lume occidentală.”
Bolojan a abordat și relația istorică și actuală cu Franța, menționând rolul crucial al acesteia în momente cheie ale istoriei românești și în arhitectura europeană. „Fără Franța, motorul european riscă să se blocheze,” a avertizat el.
Subliniind parteneriatul de lungă durată dintre cele două țări, premierul și-a exprimat speranța ca Franța „să rămână motorul politico-economic al Europei”, în perspectiva alegerilor din 2027.
