România se confruntă cu noi tensiuni inflaționiste, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creștere abruptă a prețului petrolului pe piețele internaționale.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează că acest context a inversat tendința de scădere a inflației și a generat ceea ce el numește „inflația Ormuz”.
Ultima oră
Festivalul Național „Mamaia 2026” începe miercuri: trei seri dedicate cântecului și dansului popular românesc
Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța, transformat radical: investiție de peste 23,5 milioane de lei pentru o școală modernă
Pîslaru: În acest moment eu vă spun, garantat, că trecem peste 90% absorbţie de granturi din PNRR
De marţi, se fac noi înscrieri pentru programul Rabla Auto 2026. 93,7 milioane de lei pentru românii care vor mașină nouă
Potrivit șefului băncii centrale, evoluția prețului țițeiului a influențat rapid costurile din economie, cu efecte în lanț asupra energiei, agriculturii și industriei.
„Traiectoria inflației era în mare parte descendentă în primele luni, însă a fost inversată în martie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețului la petrol”, a explicat Isărescu.
Șoc energetic cu efecte în lanț
Guvernatorul BNR a arătat că scumpirea petrolului a declanșat un val de majorări în sectoare dependente de energie, inclusiv îngrășăminte chimice, produse agricole și materii prime industriale.
Acest fenomen, pe care l-a numit „inflația Ormuz”, reflectă impactul instabilității din zona Strâmtorii Ormuz asupra piețelor globale de energie.
„Se vede la nivel european un efect amplu pe piața petrolului și gazelor naturale, care se transmite către îngrășăminte, chimicale și alte materii prime”, a mai spus șeful BNR.
Inflația de bază încetinește, dar economia se răcește
În același timp, Isărescu a precizat că inflația de bază — componenta asupra căreia politica monetară are control mai direct — continuă să scadă, pe fondul reducerii consumului și al temperării costurilor salariale.
„Inflația de bază a decelerat ca urmare a scăderii cererii și a costurilor cu forța de muncă”, a explicat acesta.
Totuși, această evoluție vine cu efecte secundare asupra economiei reale, inclusiv încetinirea consumului și presiuni asupra veniturilor reale.
Semnale de încetinire economică
BNR observă o activitate economică mai slabă, în special în zona consumului și a pieței muncii, unde companiile au început să reducă costurile de personal.
Potrivit guvernatorului, acest proces ajută la temperarea inflației, dar are costuri sociale evidente.
„Este o evoluție care sprijină reducerea inflației, dar în același timp afectează nivelul real al veniturilor”, a mai precizat Isărescu.
De asemenea, scăderea volumului din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea presiunilor inflaționiste, însă indică o cerere mai redusă în economie.
Investițiile, cheia echilibrului economic
În ceea ce privește perspectivele, șeful BNR a subliniat că România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, bazat mai mult pe investiții decât pe consum.
El a avertizat că economia depinde tot mai mult de finanțarea externă, iar stabilitatea politică devine un factor esențial pentru încrederea investitorilor.
„Continuitatea politică este importantă pentru accesul la finanțare externă. Instabilitatea nu ajută”, a transmis guvernatorul.
BNR consideră că investițiile pot susține revenirea economică, în timp ce consumul ridicat, în context de deficit și inflație, poate amplifica dezechilibrele.
Banca Națională a României a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 3,9%, față de 3,7% anterior, menținând însă o perspectivă de scădere pe termen mediu.
În paralel, instituția avertizează că evoluțiile geopolitice și energetice internaționale rămân principalele riscuri pentru stabilitatea prețurilor în perioada următoare.
