Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, face o analiză amplă a rezultatelor obținute de România la testarea PISA 2025 și afirmă fără echivoc că performanțele elevilor sunt slabe. În același timp, oficialul avertizează că lansarea unor noi reforme înainte de evaluarea celor deja implementate ar putea să nu rezolve problemele sistemului.
Într-un mesaj intitulat „Despre PISA 2025, cu dragoste de educație”, publicat pe Facebook, Mihai Dimian susține că România trebuie să privească rezultatele cu luciditate și să înțeleagă de ce reformele, investițiile și resursele alocate în ultimii ani nu au produs până acum îmbunătățirile așteptate.
Ultima oră
Băsescu, despre discuțiile politice de la nunta lui Nazare: „Nu cred că problema Guvernului a fost discutată între periniță, dansul miresei și plata darului”
60.000 de jucării contrafăcute, în valoare de peste 700.000 de lei, descoperite în Portul Constanța
Tricolorii au făcut spectacol pe apă! România, 17 medalii la Campionatele Balcanice de canotaj
Alegeri prezidenţiale în Franţa, 2027. Marine Le Pen conduce detașat în sondaje
„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”, afirmă ministrul.
Evaluarea PISA 2025 a fost realizată în România în prima jumătate a anului trecut și a vizat elevii născuți în 2009.
Potrivit ministrului, la testare au participat 7.725 de elevi, eșantion considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi din aceeași generație, înscriși în sistemul românesc de învățământ.
Un element important subliniat de Dimian este că 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, ceea ce influențează inclusiv modul în care trebuie interpretate diferențele dintre mediul rural și cel urban.
Ministrul atrage atenția că rezultatele PISA etichetate „RURAL” și „URBAN” nu trebuie citite automat ca o comparație directă între școlile gimnaziale din cele două medii.
După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, o mare parte dintre elevii cu rezultate bune ajung la licee din mediul urban, chiar dacă provin din școli gimnaziale rurale. În același timp, liceele din mediul rural rămân cu o altă structură a populației școlare.
„Diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban”, explică ministrul.
Dimian susține însă că diferențele dintre școlile rurale și cele urbane trebuie în continuare reduse și amintește că au fost majorați coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural.
De ce rezultatele PISA par mai slabe decât cele de la Evaluarea Națională
Una dintre problemele analizate de ministru este diferența aparent foarte mare dintre rezultatele Evaluării Naționale și cele obținute la PISA.
În 2024, aproximativ 31% dintre elevii prezenți la Evaluarea Națională au obținut note sub 5 la Matematică. În cazul PISA 2025, aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2 la Matematică.
La prima vedere, diferența ar putea sugera că cele două evaluări măsoară competențe foarte diferite. Mihai Dimian spune însă că cifrele trebuie comparate cu atenție, deoarece cele două evaluări au populații și sisteme de notare diferite.
La Evaluarea Națională din 2024, 46% dintre elevii participanți au obținut note sub 6 la Matematică. Dacă raportarea se face la întreaga populație a elevilor de clasa a VIII-a, și nu doar la cei prezenți la examen, proporția elevilor cu performanțe sub nota 6 ajunge la aproximativ 54%.
Potrivit ministrului, această apropiere de rezultatul PISA arată o problemă mult mai profundă: aproximativ jumătate dintre elevii clasei a VIII-a nu ating competențele considerate standard minimal la finalul gimnaziului.
„Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi”
Mihai Dimian respinge însă ideea că soluția ar fi doar schimbarea radicală a Evaluării Naționale sau a programei școlare.
Testele PISA urmăresc modul în care elevii folosesc cunoștințele în situații și probleme din viața reală, în timp ce Evaluarea Națională verifică în principal competențele raportate la programa școlară.
Ministrul susține că ambele componente trebuie analizate, dar atrage atenția că dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor presupune, în primul rând, ca elevii să aibă cunoștințele respective.
În opinia sa, o parte a problemei este legată de scăderea exigenței pe parcursul gimnaziului, care nu a fost însoțită de acumularea tuturor cunoștințelor și competențelor necesare.
Totodată, Dimian consideră că programele și Evaluarea Națională trebuie revizuite și adaptate.
România a scăzut, dar și rezultatele internaționale s-au deteriorat
Ministrul atrage atenția și asupra unui alt aspect: scăderea rezultatelor României între PISA 2022 și PISA 2025 nu este un fenomen izolat.
Media statelor membre OCDE a scăzut cu 9 puncte la Matematică, iar România a înregistrat aceeași scădere. La Științe, media OCDE a coborât cu 3 puncte, la fel ca România. În cazul Lecturii, scăderea a fost de 14 puncte pentru OCDE și de 16 puncte pentru România.
Mihai Dimian subliniază însă că această evoluție internațională nu poate fi folosită drept scuză pentru rezultatele slabe ale României.
Dimpotrivă, întrebarea esențială este de ce România nu a reușit să evolueze mai bine decât tendința generală.
„România Educată”, noile legi și investițiile nu au produs încă rezultatele așteptate
Ministrul amintește reformele și investițiile realizate în ultimii ani: proiectul „România Educată”, noile legi ale educației adoptate în 2023, creșterile salariale și investițiile în infrastructura școlară.
Unele dintre aceste măsuri au nevoie de mai mult timp pentru a produce efecte, iar testarea PISA a avut loc în prima jumătate a anului 2025.
Cu toate acestea, Dimian spune că realitatea trebuie privită direct: până la momentul testării, România nu reușise să transforme reformele și resursele alocate într-o îmbunătățire vizibilă a performanțelor elevilor.
„Faptul că am scăzut aproximativ în același ritm cu media OCDE ne ajută să înțelegem contextul. Nu poate însă să ne mulțumească”, afirmă ministrul.
România are mai puține ore de instruire decât media OCDE
O altă explicație analizată de ministru ține de timpul efectiv alocat educației.
Potrivit datelor prezentate de acesta din raportul OCDE „Education at a Glance 2025”, elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.
În același timp, vacanțele școlare cumulate ajung în România la aproximativ 16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni, media statelor OCDE.
Dimian spune însă că nu va susține, în acest moment, o simplă creștere a numărului de ore sau de săptămâni de școală.
În schimb, el propune ca programele „Școala altfel” și „Școala verde” să includă, pentru o perioadă, activități cu caracter remedial și aplicativ, desfășurate în același regim ca săptămânile obișnuite de școală.
De asemenea, ministrul propune ca elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente să participe săptămânal la activități remediale de Matematică și Limba și literatura română.
Finlanda nu este exemplul unei creșteri continue
Mihai Dimian face și o precizare referitoare la comparațiile dintre România, Finlanda și Estonia, două dintre sistemele educaționale considerate performante în Europa.
În cazul Finlandei, ministrul spune că nu poate fi vorba despre o evoluție constantă în ultimii ani. Din contră, rezultatele finlandeze au scăzut semnificativ în ultimele două decenii.
Potrivit cifrelor prezentate de Dimian, diferența dintre România și Finlanda s-a redus de la 143 de puncte în 2006 la 63 de puncte în 2025.
În cazul Estoniei, ministrul explică faptul că performanțele ridicate au fost construite pe o perioadă mai lungă, țara având încă de la primele evaluări PISA rezultate foarte bune.
Inteligența artificială și rețelele sociale, o nouă provocare
Ministrul introduce în analiză și efectele inteligenței artificiale, ale rețelelor sociale și ale timpului petrecut în fața ecranelor.
Dimian vorbește despre apariția unui posibil „virus cognitiv”, prin care tehnologia nu schimbă doar instrumentele folosite de elevi, ci și modul în care aceștia gândesc și învață.
Schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și timpul tot mai mare petrecut online sunt, în opinia sa, factori care trebuie luați în calcul atunci când este analizată evoluția performanțelor școlare.
Ministrul: Nu avem nevoie de o nouă reformă făcută în grabă
În finalul analizei, Mihai Dimian transmite că România are nevoie de soluții, dar acestea trebuie construite pornind de la o evaluare realistă a reformelor deja implementate.
El consideră că trebuie ascultați profesorii, specialiștii, părinții și toți cei care pot contribui cu bună-credință la îmbunătățirea sistemului educațional.
„Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite”, afirmă ministrul.
Mesajul lui Dimian este unul direct: România are încă un decalaj important de recuperat, dar performanțele elevilor pot fi îmbunătățite dacă problemele sunt recunoscute fără scuze, iar soluțiile sunt aplicate consecvent și pe termen lung.
