Poliția a recuperat coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări din tezaurul dacic, furate în urmă cu un an de la Muzeul din Drents. Acțiunea de recuperare, una spectaculoasă, a fost posibilă printr-o operațiune complexă, desfășurată de ofițeri sub acoperire.
Trei ofițeri s-au infiltrat, pretinzând că sunt interesați să cumpere piesele de valoare. Au oferit suma de 400.000 de euro unuia dintre suspecți, așa cum a fost dezvăluit de procuratură în timpul procesului celor trei inculpați acuzați de jaf.
Ultima oră
Ciprian Marica, lăsat pe dinafară la numirea lui Flavius Stoican: „Sunt la același nivel cu presa. Nu am fost consultat!”
Proiect de modernizare pe Strada Termele Romane: Iluminat public eficient și mai prietenos cu mediul
Tânăr reținut după ce a jefuit o femeie de 90 de ani
Péter Magyar i-a reproșat lui Viktor Orban sprijinul pentru George Simion. Liderul AUR: Fii atent la modul în care îți iei banii țării de la Ursula!
Deși detaliile operațiunii au ieșit la lumină, autoritățile olandeze nu au divulgat cine anume a predat tezaurul și nici locația exactă a schimbului. „În ceea ce ne privește, acest lucru va rămâne întotdeauna un secret”, a precizat procurorul. O brățară dacică lipsește în continuare, iar locul său este necunoscut.
Cei trei inculpați sunt considerați în egală măsură vinovați de jaful din Drents. Doi dintre ei au încheiat însă acorduri cu procurorii, ceea ce le va aduce pedepse reduse. Condiția esențială pentru aceste înțelegeri a fost recuperarea comorilor românești.
Procurorul a cerut 5,5 ani de închisoare pentru Bernhard Z., singurul care nu a acceptat o înțelegere. Pedeapsa include o reducere de șase luni pentru că fotografiile sale au fost făcute publice. Z. susține că a fost amenințat și presat de polițiști să mărturisească, negând implicarea directă în spargerea muzeului.
Douglas Chesley W. (37 de ani) și Jan B. (21 de ani), ceilalți doi suspecți, vor beneficia de o pedeapsă de 3,8 ani, cu o reducere suplimentară pentru returnarea tezaurului. Detaliile exacte ale acordurilor lor nu au fost făcute publice.
Operațiunea sub acoperire a început în martie, când ofițerii au contactat fratele mai mic al lui Jan B., considerat o „verigă slabă”. Acesta a intermediat contactul cu fratele său.
Oferta de 400.000 de euro pentru tezaur i s-a părut lui B. „puțin”, însă a rămas deschis discuțiilor. Apărarea a acuzat agenții sub acoperire că au fost „amenințători”, dar procuratura a respins acuzațiile, afirmând că, deși limbajul a fost „dur”, nu a existat presiune sau amenințări directe.
Jan B. i-a dezvăluit ulterior unui agent că Bernhard Z. a fost „arhitectul” jafului, iar toți trei au spart muzeul împreună.
Imagini surprinse de camerele de supraveghere, prezentate în proces, arată trei persoane cu lanterne care forțează vitrina și iau Coiful. O a doua încercare de spargere a unei alte vitrine a eșuat. În timp ce W. și B. nu au reacționat la imagini, Z. a negat prezența sa în muzeu.
Bernhard Z. a declarat că, deși a aranjat o mașină și plăcuțe de înmatriculare și a cumpărat haine, nu știa exact de jaful de la muzeu sau de valoarea artistică a obiectelor. El a criticat modul în care a fost condusă ancheta, susținând că s-a urmărit doar recuperarea, nu aflarea adevărului complet.
Impactul furtului a fost profund. Muzeul Național de Istorie din România a transmis că Coiful și brățările au o valoare inestimabilă, iar jaful a avut un „impact semnificativ asupra societății românești”, fiind perceput ca o „rușine națională” și un atac la cultura națională.
Robert van Langh, directorul Muzeului din Drents, a subliniat brutalitatea jafului și „șocul uriaș” resimțit la nivel global și de personalul muzeului. El a cerut suspecților să returneze și ultima brățară lipsă, accentuând că „patrimoniul cultural nu aparține unei singure persoane, ci tuturor”.
