Comisia Europeană avertizează, în cele mai noi prognoze, că economia României se va confrunta cu o perioadă de stagnare în 2026, pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de consolidare fiscală și al presiunilor din zona energiei.
După o creștere modestă estimată la 0,7% în 2025, PIB-ul ar urma să avanseze cu doar 0,1% în 2026, urmând ca o revenire mai clară să apară abia în 2027, când economia ar putea crește cu aproximativ 2,3%.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
Consum afectat și presiuni pe nivelul de trai
Raportul indică faptul că populația va resimți direct efectele încetinirii economice. Inflația este estimată să urce la 7% în 2026, iar salariile și pensiile din sectorul public rămân înghețate, ceea ce va eroda puterea de cumpărare și va reduce consumul intern.
Comisia notează deja semnale de slăbire în economie: scăderea încrederii consumatorilor, diminuarea vânzărilor din retail, producție industrială mai slabă și declin în turismul intern.
Deficit în scădere, datorie în creștere
Pe partea fiscală, deficitul bugetar este prognozat să scadă treptat, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, în principal prin măsuri de ajustare bugetară și reducerea cheltuielilor.
În același timp, datoria publică va continua să crească, urmând să ajungă la aproximativ 63,4% din PIB în 2027.
Investiții și factori de echilibru
Executivul european estimează totuși că investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete vor susține parțial economia în perioada de încetinire. Proiectele din PNRR și lucrările de infrastructură ar putea tempera impactul negativ.
Inflația ar urma să scadă treptat până la 3,7% în 2027, iar economia să reintre pe un trend de creștere mai stabil.
În viziunea Comisiei Europene, România traversează o fază de ajustare economică, în care echilibrul bugetar și inflația ridicată temperează creșterea, iar relansarea depinde de stabilizarea prețurilor și de absorbția investițiilor europene.
