În 2026, credincioșii vor celebra Înălțarea Domnului pe 21 mai, la 40 de zile după Paște. Sărbătoarea coincide cu Ziua Eroilor și cu prăznuirea Sfinților Constantin și Elena, devenind un moment cu puternică încărcătură spirituală și simbolică pentru societatea românească.
În tradiția creștin-ortodoxă, Înălțarea Domnului marchează momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, la 40 de zile după Înviere, în fața ucenicilor săi. Evenimentul este considerat încheierea misiunii Sale pământești și începutul unei noi etape spirituale, în care mesajul Evangheliei este dus mai departe.
Ultima oră
BBC News România s-a lansat oficial: revine după 18 ani
Dr. Iuliana Paraschivescu, specialist ORL: Beţişoarele de urechi sută la sută dăunează!
Un tânăr de 22 de ani, confruntare cu cinci polițiști în Sectorul 2. Un agent a căzut, iar un pistol a fost pierdut în timpul intervenției
Transport ilegal de lemn descoperit în Portul Constanța Sud: 44 de metri cubi de cherestea, indisponibilizați
Părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București, explică faptul că semnificația acestei zile depășește cadrul religios, fiind asociată cu idei precum speranța, continuitatea și mântuirea.
Sărbătoarea nu are o dată fixă, fiind celebrată anual la 40 de zile după Paște, întotdeauna într-o zi de joi. În 2026, aceasta va fi marcată pe 21 mai, când Biserica Ortodoxă îi pomenește și pe Sfinții Constantin și Elena.
În România, această zi are și o importantă dimensiune națională, fiind dedicată memoriei eroilor căzuți în conflicte armate, ceea ce îi conferă un caracter solemn și comemorativ.
Tradiții și obiceiuri
În multe zone ale țării, credincioșii participă la slujbe religioase speciale, unde se rostesc rugăciuni pentru vii și pentru cei adormiți. Salutul „Hristos S-a înălțat!” este folosit pe parcursul întregii zile.
De asemenea, sunt păstrate tradiții precum ducerea la biserică a alimentelor pentru a fi sfințite și împărțite ca pomană, în memoria celor decedați. În unele regiuni, gospodăriile sunt împodobite cu frunze de nuc sau tei, considerate simboluri de protecție și binecuvântare.
Potrivit tradiției populare, această zi este una de liniște și reculegere, în care activitățile gospodărești intense sunt evitate. Munca la câmp, spălatul rufelor sau alte treburi sunt considerate nepotrivite pentru caracterul sărbătorii.
Accentul este pus pe rugăciune, echilibru și gesturi de generozitate, considerate expresii ale respectului față de semnificația spirituală a zilei.
Dincolo de dimensiunea religioasă, Înălțarea Domnului rămâne o zi cu puternic rol comemorativ în România, prin omagierea eroilor. Astfel, sărbătoarea îmbină credința, tradiția și memoria colectivă într-un moment cu profundă semnificație națională.
