Vicepreşedintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, comisar pentru relaţii interinstituţionale şi prospectivă, s-a declarat luni foarte impresionat de activitatea României în materie de rezistenţă la vulnerabilităţi, evocând în context Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează să fie inaugurat în aceeaşi zi la Bucureşti.
Într-un discurs susţinut la Forumul de Securitate Atlantic-Marea Neagră 2021, găzduit de Institutul Aspen din România, desfăşurat sub genericul ”Securitatea democratică şi rezilienţa în era competiţiei marilor puteri”, oficialitatea europeană a subliniat că Uniunea Europeană şi NATO trebuie să fie mai bine pregătite, întrucât ne aflăm într-o perioadă în care ne îndepărtăm de multilateralism şi ne îndreptăm spre o lume multipolară, în care mari puteri sunt în competiţie.
Vicepreşedintele Comisiei Europene a arătat că înţelege de ce România vede Marea Neagră ca o răscruce de competiţie geopolitică, nu doar din cauza infrastructurii de energie sau transport, ci şi datorită intereselor marilor puteri. Sefcovic a spus că UE nu trebuie să mai permită preluarea de companii şi start-up-uri de către giganţi economici din afara Europei.
Maros Sefcovic a participat alături de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, la panelul ”Răspunsul la provocări – NATO şi UE într-o lume post-pandemică”.
Dezbaterea a pornit de la faptul că pandemia de COVID-19 remodelează lumea, atât prin accelerarea tendinţelor deja existente, cât şi prin apariţia de noi provocări, sporind concurenţa şi modelând noi atitudini. Lumea se află într-o mişcare accelerată, iar organizaţiile internaţionale, NATO şi, mai ales, UE trebuie să se adapteze la noile realităţi şi să sporească capacitatea de rezistenţă atât a membrilor lor, cât şi a organizaţiilor în ansamblu. A gândi în perspectivă, acţionând în acelaşi timp în prezent, este principala provocare a celor două instituţii, iar punerea în mişcare a proceselor de adaptare, acţiune şi anticipare a devenit de o importanţă capitală.
Comisarul european a reamintit cele patru domenii de acţiune în domeniul rezilienţei ca o nouă busolă pentru politicile UE – dimensiunea socială şi economică, dimensiunea geopolitică, dimensiunea ecologică şi dimensiunea digitală. În opinia sa, angajamentul UE de a deveni mai rezistentă la vulnerabilităţi va contribui la consolidarea autonomiei sale strategice, iar o Uniune Europeană mai puternică înseamnă şi o Alianţă Nord-Atlantică mai puternică.
