Partidul Rusia Unită, formațiunea aflată la putere și susținută de Vladimir Putin, conduce detașat după alegerile parlamentare desfășurate în Rusia între 18 și 20 septembrie. Rezultatele oficiale parțiale indică 57,5% din voturi pentru partid, într-un scrutin marcat de restricții asupra opoziției anti-război și de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra Moscovei și a altor regiuni.
Rusia Unită se află la mare distanță de celelalte formațiuni care ar urma să intre în Duma de Stat. Printre acestea se numără Partidul Comunist, LDPR, Oameni Noi și Rusia Justă, formațiuni care, potrivit Reuters, au susținut în mod repetat poziții apropiate de cele ale partidului aflat la putere în chestiunile majore.
Ultima oră
Fragmente de dronă recuperate din Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României. A intervenit o echipă de scafandri de luptă EOD
Ora de iarnă 2026. Când se schimbă ceasurile în România
Farul Constanța își cere scuze după incidentul din timpul meciului cu Dinamo
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 21 septembrie – Concursul pentru „Monumentul Dobrogei”
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, a salutat rezultatul obținut de Rusia Unită, afirmând că acesta ar demonstra încrederea alegătorilor în partid.
Scrutinul este primul pentru Duma de Stat de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Vladimir Putin a prezentat alegerile drept o demonstrație a sprijinului pentru militarii ruși și pentru politicile Kremlinului.
Atac masiv cu drone în timpul alegerilor
Ultima zi de vot a coincis cu un atac de amploare asupra Moscovei. Autoritățile ruse au anunțat că sute de drone au fost lansate asupra capitalei și a altor regiuni, iar atacul a provocat victime și pagube materiale.
Trei persoane au murit în regiunea Moscovei, potrivit autorităților locale, iar o instalație a rafinăriei de petrol din capitală a fost avariată. Reuters relatează că atacul a fost unul dintre cele mai ample asupra regiunii Moscovei de la începutul războiului.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a acuzat Ucraina că a urmărit să perturbe procesul electoral.
„Cel mai mare atac al dronelor inamice a fost respins”, a declarat Serghei Sobianin pe Telegram. „Acest atac fără precedent a fost în mod clar planificat cu scopul de a perturba alegerile. Inamicul nu a reușit.”
Ministerul rus al Apărării a afirmat că Ucraina a lansat și rachete de croazieră „Flamingo” și că aproape 2.000 de drone ucrainene și opt rachete de croazieră au fost doborâte în ultimele 24 de ore.
Instituția a anunțat, de asemenea, că Rusia își va intensifica atacurile asupra unor obiective militare din Ucraina. Aceste informații provin din declarațiile autorităților ruse și nu au fost confirmate independent de Reuters.
Autoritățile ruse reclamă atacuri cibernetice
În paralel cu atacurile cu drone, autoritățile electorale ruse au raportat mai multe valuri de atacuri cibernetice asupra sistemelor de votare. Oficialii au susținut însă că acestea nu au împiedicat desfășurarea scrutinului.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu au descurajat alegătorii.
„Cu cât ne exercită mai multă presiune, cu atât observăm un nivel fără precedent a ceea ce aș numi unitate publică”, a declarat ea, potrivit agenției RIA.
Participarea la vot ajunsese la aproape 57% în cursul serii, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.
Opoziția rusă aflată în exil le-a cerut alegătorilor care se opun Kremlinului să formeze cozi la secțiile de vot la prânz, ca formă simbolică de protest. În mai multe locuri au apărut astfel de rânduri, însă impactul asupra rezultatului final nu era clar.
Candidații anti-război, în mare parte excluși din scrutin
Alegerile s-au desfășurat într-un sistem politic în care participarea opoziției anti-război a fost puternic limitată. Majoritatea candidaților care s-au pronunțat împotriva războiului nu au putut participa la alegeri.
Partidul liberal Yabloko a fost una dintre formațiunile care au încercat să profite de nemulțumirea provocată de război, însă reprezentanții săi au denunțat presiunile exercitate asupra partidului. Doi lideri ai formațiunii au primit pedepse cu închisoarea înaintea scrutinului pentru declarații referitoare la conflict.
În Rusia, criticarea armatei sau difuzarea unor informații pe care autoritățile le consideră false poate fi pedepsită cu ani de închisoare.
Liderul Yabloko, Nikolai Rybakov, a recurs la un gest simbolic de protest, anulându-și buletinul de vot și scriind pe acesta numele partidului și mesajul „Pentru pace”.
Kremlinul susține că măsurile de control și cenzura sunt necesare în timpul a ceea ce numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina. Moscova descrie războiul drept o confruntare existențială cu Occidentul și acuză serviciile ucrainene că încearcă să provoace instabilitate în interiorul Rusiei.
