În 1928, la 50 de ani de la revenirea Dobrogei la România, autoritățile pregăteau la Constanța mai multe proiecte menite să marcheze Semicentenarul. Printre acestea se număra și un monument dedicat celebrării caracterului latin și bimilenar al Dobrogei.
Pentru alegerea proiectului a fost organizat un concurs de machete, iar rezultatul acestuia a fost publicat în ziarul „Dacia”, în ediția din 21 septembrie 1928, sub titlul „Rezultatul concursului pentru Monumentul Dobrogei”.
Ultima oră
Fragmente de dronă recuperate din Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României. A intervenit o echipă de scafandri de luptă EOD
Ora de iarnă 2026. Când se schimbă ceasurile în România
Farul Constanța își cere scuze după incidentul din timpul meciului cu Dinamo
Alegeri parlamentare în Rusia: Rusia Unită conduce detașat. Scrutinul, marcat de atacuri cu drone și restricții asupra opoziției
„București 20. – Juriul pentru alegerea machetei monumentului Dobrogei, ce se va ridica cu prilejul jubileului de 50 de ani de la alipire, s-a întrunit marți seara la Ateneul Român. Juriul n-a acordat premiul I. Au fost distinse cu premiul al doilea, de câte 100 mii lei, machetele cu motto: «Santinela», executată de d-nii Horia Teodoru și Jalea și «Latina Gintă», executată de d-nii N. Ghica-Budești și Baecker. Machetei cu motto: «Tomis» a d-lor Becu și Leonida, i s-a acordat premiul al treilea, în valoare de 50 mii lei. Machetelor cu motto: «Galera», a d-lui Horia Creangă și a d-nelor Horia Creangă și El. Medrea Serova și «Val», a d-lor Gh. Stănescu și Ion Cernescu li s-au acordat mențiuni. Machetele «Victoria» și «Dobrogea» au fost respinse, neîndeplinind condițiunile privitoare la scara de proporție.”
În concurs fuseseră înscrise 16 machete, iar premiul I nu a fost acordat. Potrivit istoricului de artă Doina Păuleanu, proiectele propuneau soluții foarte diferite, de la compoziții cu accente neoclasice până la interpretări inspirate de arhitectura romană. Proiectul „Santinela”, realizat de Horia Teodoru și Ion Jalea, prevedea un turn dreptunghiular, în retragere spre vârf, înconjurat de o spirală de scări și accentuat prin linii verticale fasciculate. Compoziția trebuia să evoce istoria îndelungată a Dobrogei, prin asocierea unor figuri precum Traian, Mircea cel Bătrân și Carol I.
Macheta nu a rămas doar în sala concursului. În mai 1929, la Palatul Ateneului din București, în cadrul Salonului Oficial de Arhitectură și Artă Decorativă, a fost prezentată publicului lucrarea „Monumentul Dobrogei – Horia Teodoru și Ion Jalea”.
La Constanța, însă, monumentul nu a ajuns să fie construit. Pentru 26 octombrie 1928 a fost anunțată ceremonia punerii pietrei fundamentale, în cadrul programului pregătit pentru Semicentenar, însă monumentul nu a fost realizat.
Sursă foto: Salonul Oficial de Arhitectură și Artă Decorativă, 1929, Vatra MCP.
Bibliografie
– Doina Păuleanu, Valori ale artei românești în Muzeul de Artă Constanța, Constanța, 2001;
– Veronica Turcuș, Studiile de arhitectură în cadrul Școlii Române din Roma, Revista Istorică, XXIV, 2013.
