În seria dedicată marilor descoperiri din patrimoniul Tomisului, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție povestea impresionantă a statuii Afroditei, una dintre cele mai valoroase piese descoperite în vechea cetate.
Ultima oră
Amendă de 500 de lei pentru o persoană care s-a scăldat în fântânile arteziene din centrul Constanței
Hai la meci! Naționala de baschet a României înfruntă Bulgaria
Claudiu Năsui a fost numit ministru în Guvernul Republicii Moldova. Maia Sandu a semnat decretul
Weekend Sessions deschide sezonul de toamnă la Constanţa – Concert Soul Serenade Jazz Quartet, în Piaţa Ovidiu
După descoperirea fragmentului de cadran solar de sub ochii lui Ovidiu din Piața… Ovidiu!, mi-am zis că, în compensație, dintr-un soi de bun simț, pentru lovitura pe care o dădusem, ar trebui ca măcar vreun an de zile să nu mai descopăr nimic deosebit.
Emoția descoperirii din ajun era încă fierbinte a doua zi când, pe la amiază, mă strigă în Piața Ovidiu un inginer de pe șantier: ,,Hei, Arheologia! Goliat! Tocmai m-au sunat băieții de pe Traian, că au găsit uite-așa, o bucată de statuie.˝ Puteam să nu-mi închipui că e o farsă? Cu siguranță că nu și nu fac o taină din asta. Dar omul insistă că spune adevărul, eu că glumește și ajungem să punem pariu pe o sticlă de whiskey. Mergem la fața locului, la intersecția străzilor Traian și Petru Rareș și… pierd rămășagul! Într-adevăr, pe marginea șanțului, lucește marmura unui fragment dintr-o sculptură. Din șanț, un muncitor îmi întinde un pumn de bucățele de marmură din drapajul veșmântului alunecat sub șoldurile zeiței, ca un stop-cadru de nouăsprezece veacuri.
Doar un fragment din partea de mijloc a corpului s-a mai păstrat din statueta care avea, în forma sa originală, cam un metru înălțime. Și totuși, măiestria cu care a fost lucrată, echilibrul proporțiilor, realismul redării corpului tânăr și calitatea finsajului transpar chiar și din crâmpeiul care a ajuns până la noi. Modul în care este redat veșmântul și postura corpului, atâta cât mai pot fi stabilite, permit identificarea divinității reprezentate cu Afrodita.
Statueta datează din sec. II p. Chr., deci din epoca romană, însă reia un model de reprezentare a Afroditei consacrat încă din epoca elenistică, care o reda pe zeiță fie în momentul nașterii ei din mare, fie în cel, mai intim și mai în ton cu gustul epocii, al ieșirii din baie, încercând cu gesturi discrete să-și păstreze pudoarea. Indiferent dacă este un produs al atelierelor tomitane sau, dimpotrivă, a fost realizată în alt centru și adusă apoi la Tomis, cert este că marmura din care a fost sculptată este de import, cel mai probabil din insula Thassos.
Faptul că era zeița iubirii era îndeajuns pentru a-i asigura Afroditei o mare popularitate în Antichitate. Însă Afrodita mai era văzută și ca protectoare a navigației, pornindu-se de la mitul originii sale, născută din spuma mării. Și nu putem vorbi de lumea antichității greco-romane fără să ne vină să strigăm ,,Thalassa! Thalassa!” adică ,,Marea! Marea!” în graiul elin, simbol al însemnătății mării pentru acea omenire. Și port era și Tomisul, așa că nu e de mirare că din pământul lui, de-a lungul timpului, mai multe întruchipări străvechi ale Afroditei, din piatră, argilă ori din bronz, au ieșit din nou la lumină.
Fragmentul statuii Afroditei a fost restaurat de specialistul Lorand Mathe Kiss, iar povestea descoperirii este relatată de arheologul Octavian Mitroi, unul dintre cei care au contribuit la cercetarea patrimoniului antic al Tomisului.
Fragmentul statuii Afroditei a fost restaurat de specialistul Lorand Mathe Kiss, iar povestea descoperirii este relatată de arheologul Octavian Mitroi, unul dintre cei care au contribuit la cercetarea patrimoniului antic al Tomisului.
În cadrul rubricii „Reclama zilei”, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța publică și un anunț din anul 1926, dedicat stațiunii Mamaia. Reclama prezintă Băile și Plaja Mamaia, administrate de frații Moscu, promovând restaurantul deschis permanent, serviciul de transport către Herăstrău și facilitățile oferite turiștilor. La acea vreme, pentru 15 lei, vizitatorii beneficiau de cabină, costum de baie și acces la băile cu apă dulce, iar atmosfera era întreținută de orchestra clasică și muzica militară a Regimentului 34 Infanterie, într-o invitație la petrecerea timpului liber pe litoralul românesc de acum un secol.
