O operațiune rusă desfășurată în această primăvară în apropierea arhipelagului Svalbard a atras atenția aliaților NATO, după ce submarine rusești au fost surprinse în timp ce se antrenau pentru utilizarea unei tehnologii despre care oficiali occidentali susțin că ar putea dezactiva cabluri submarine critice fără să lase urme.
Potrivit unor oficiali occidentali citați de Reuters, activitatea era coordonată de GUGI, Direcția Principală de Cercetări Subacvatice a Rusiei, structură specializată în operațiuni subacvatice. Submersibile de adâncime ar fi fost folosite pentru a simula desfășurarea tehnologiei într-un eventual conflict cu NATO.
Ultima oră
Resturi de dronă pe litoralul constănțean. Zona de la Capu Midia, izolată
Mandat european de arestare pentru omor. Suspectul, prins în județul Constanța
O carte despre Regina Maria, lansată la Muzeul de Artă Constanța
Scandal salarial la Oil Terminal Constanța. Angajații au intrat în grevă de avertisment
Operațiunea a fost urmărită de forțe britanice, norvegiene și americane. Navele rusești au fost confruntate pe mare și împiedicate să-și ducă exercițiul până la capăt, după care au părăsit zona.
Informațiile despre această nouă tehnologie nu fuseseră făcute publice anterior. Marea Britanie și Norvegia anunțaseră în aprilie că au descoperit activități secrete ale Rusiei în apele arctice, însă detaliile privind arma, locul exact al operațiunii și participarea Statelor Unite au rămas atunci nepublicate.
Rusia nu a avariat niciun cablu
Oficialii occidentali citați de Reuters au precizat că, în timpul operațiunii, niciun cablu submarin nu a fost avariat. Activitatea ar fi avut caracter de exercițiu și s-ar fi concentrat pe simularea desfășurării tehnologiei în cazul unui conflict cu NATO.
Detaliile privind modul în care funcționează această tehnologie nu au fost dezvăluite.
Norvegia a transmis, prin ministrul apărării Tore Sandvik, că operațiunea comună a avut și rolul de a transmite Rusiei că activitățile subacvatice clandestine sunt monitorizate.
„Prin operațiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acționa în secret”, a declarat oficialul norvegian.
Potrivit acestuia, orice tentativă de a viza infrastructura critică va fi detectată și va avea consecințe.
De ce sunt atât de importante cablurile submarine
Cablurile submarine reprezintă una dintre infrastructurile esențiale pentru funcționarea economiei și comunicațiilor globale. Deși au grosimea aproximativă a unui furtun de grădină, acestea transportă cantități uriașe de date și sunt esențiale pentru conectivitatea internetului și pentru tranzacțiile financiare.
În zona Svalbard există două cabluri submarine de fibră optică, cu o lungime de aproximativ 1.400 de kilometri, care leagă arhipelagul de Norvegia continentală. Acestea ajung la adâncimi de până la 2.700 de metri și transportă date provenite de la stația de sateliți SvalSat.
Importanța strategică a regiunii este amplificată de poziția sa geografică. Zona cunoscută drept „Bear Gap”, situată între sudul arhipelagului Svalbard și Norvegia continentală, reprezintă un culoar important pentru submarinele rusești care ies din Peninsula Kola către Atlantic.
În acest context, Marea Britanie a anunțat că, în luna august, a desfășurat forțe la Jan Mayen, alături de militari norvegieni și americani, într-un exercițiu destinat demonstrării capacității NATO de a opera împreună în Extremul Nord.
Norvegia intenționează, de asemenea, să instaleze până în 2028 un nou cablu de fibră optică între Svalbard, Jan Mayen și continent.
Temerile privind sabotajul subacvatic
Activitatea observată în Arctica are loc pe fondul preocupărilor crescânde ale serviciilor de informații occidentale privind intensificarea operațiunilor rusești de sabotaj în Europa.
Oficiali americani citați de Reuters susțin că există temeri tot mai mari că Rusia ar putea încerca să testeze Articolul 5 al NATO, iar infrastructura submarină ar putea deveni o componentă importantă a unui astfel de scenariu.
În ultimii ani, navele au fost observate navigând lent deasupra sau în apropierea infrastructurii submarine sensibile, inclusiv a conductelor, cablurilor electrice și cablurilor de telecomunicații. Această activitate este cunoscută drept „drifting” și presupune, potrivit experților în securitate, inclusiv cartografierea infrastructurii de pe fundul mării.
Datele companiei Windward arată că, în 2025, numărul navelor implicate în astfel de activități în Marea Nordului a crescut cu 52%, până la 13.079. În regiunea Mării Chinei de Sud, creșterea a fost de 88%, până la 18.401 de nave.
În Marea Baltică, activitatea de navigație în derivă a scăzut cu 5% în 2025, până la 526 de nave. În aceeași regiune, cel puțin 11 cabluri submarine au fost avariate sau tăiate între octombrie 2023 și sfârșitul anului trecut.
NATO și aliații europeni și-au intensificat măsurile de protecție
Distrugerea, în 2022, a trei dintre cele patru conducte submarine Nord Stream care alimentau Germania cu gaz rusesc a determinat aliații NATO să acorde o atenție sporită securității infrastructurii submarine.
În ianuarie anul trecut au fost lansate noi inițiative pentru monitorizarea acestor obiective, printre care „Baltic Sentry”, coordonată de NATO, și „Nordic Warden”, condusă de Regatul Unit.
Aceste inițiative reunesc forțe navale pentru intensificarea patrulării și supravegherii infrastructurii critice.
Potrivit lui Ami Daniel, directorul executiv al Windward, Rusia și China sunt considerate în prezent cele mai active și grave amenințări subacvatice.
În același timp, rețeaua globală de cabluri submarine continuă să se extindă, pe fondul creșterii necesarului de date și energie electrică, inclusiv ca urmare a dezvoltării inteligenței artificiale.
În opinia cercetătorului Bruce Jones, de la Brookings Institution, Europa a ajuns să depindă tot mai mult de infrastructura de pe fundul mării, în timp ce capacitatea de a o proteja nu a ținut pasul cu această dependență.
Operațiunea din apropierea Svalbard arată astfel cât de importantă a devenit infrastructura submarină în ecuația de securitate a NATO. De această dată, cablurile nu au fost avariate, iar navele rusești au părăsit zona după intervenția aliaților. Însă exercițiul observat de Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite indică nivelul de atenție acordat de ambele tabere infrastructurii aflate la mii de metri sub suprafața mării.
