România a atins o contraperformanță istorică: am ajuns să cumpărăm cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană. Nu este o fluctuație nefericită de piață, ci nota de plată pentru ani de zile de incompetență, lipsă de viziune și management defectuos din partea responsabililor statului român. Culegem roadele unei strategii energetice falimentare, în care distrugerea a devansat cu mult construirea de noi capacități de producție.
Am închis o centrală și nu am pus nimic în loc: Cazul Mintia
În ultimii ani, capacitatea totală de producție a energiei electrice din România a scăzut semnificativ. Am închis centralele pe cărbune în numele tranziției verzi, dar nu am pus absolut nimic în loc. Un exemplu de manual pentru acest dezastru administrativ este termocentrala de la Mintia.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Inaugurată în 1980, centrala avea o capacitate uriașă de 1.260 MW. În 2009, cu un efort financiar susținut, grupul energetic 3 a fost retehologizat și modernizat, capacitatea de producție crescând de la 210 MW la 235 MW. Cu toate acestea, în noaptea de 26 spre 27 iulie 2021, centrala a fost oprită oficial și închisă definitiv. Practic, „dintr-un foc”, peste 1.200 MW au dispărut din producția națională de energie electrică.
Conform datelor publicate de economica.net , planurile de relansare se mișcă lent, cu întârzieri specifice marilor proiecte din România. Înainte de finalul acestui an, noua centrală de la Mintia ar putea funcționa la o putere de peste 1.000 MW. Totuși, pentru a opera la cei 1.700 MW în ciclu combinat (funcționarea doar pe baza de gaz fiind ne-economică), este nevoie de o turbină pe abur (deja livrată) și de un cazan care încă nu a ajuns. Mai mult, este necesar un transformator și „întărirea” unei linii Transelectrica. Termenul final punerea în funcțiune a întregii capacități a fost deja decalat cu un an, fiind estimat pentru ultima parte a anului 2027, moment în care ar trebui să devină cea mai mare centrală de acest fel din Europa. Până atunci, însă, sistemul suferă.
Iluzia zilei și panica nopții: Recordul de import din 16 iulie
Avem o producție semnificativă din parcurile fotovoltaice pe timpul zilei, dar cum apune soarele, sistemul energetic național intră în colaps și devine dependent de vecini. Lipsa bateriilor de stocare nu implică investiții enorme, totuși România este mult în urma altor state la acest capitol.
Această vulnerabilitate a culminat în ziua de 16 iulie 2024, când importul de energie a atins cea mai mare valoare din 2022 încoace: sistemul energetic național a avut nevoie instantaneu de 2.332 MW.
Cifrele dezastrului din 16 iulie, ora 20:56:
- Consum instantaneu: 8.350 MW.
- Producție internă: Doar 6.018 MW (din care 2.119 MW în hidrocentrale, 1.265 MW în centralele pe gaz, 1.182 MW în centralele pe cărbune și 51 MW în cele pe biomasă).
- Deficit: 2.332 MW, acoperiți exclusiv din importuri de urgență.
Cea mai scumpă energie din Europa: 4.200 lei/MWh
Nu avem capacități de stocare, nu avem suficiente capacități de producție. Rezultatul? România a înregistrat, luni, cel mai ridicat preț la energia electrică din Europa.
Pe fondul caniculei și al producției slabe, prețul energiei în intervalele de vârf de seară a explodat, depășind 4.200 de lei/MWh (aproximativ 4,2 lei pe kilowatt/oră) , potrivit Digi24 . Scumpirea fulminantă este cauzată de temperaturile extreme care paralizează sistemul: randamentul panourilor fotovoltaice este în scădere, reactoarele nucleare de la Cernavodă sunt supuse riscului de oprire, iar debitul Dunării a ajuns semnificativ sub mediile multianuale, afectând grav sectorul hidroenergetic.
Datele Operatorului Pieței ( citate de economica.net ) arată dimensiunea eșecului: prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de la București a fost luni de 1.171 lei/MWh (aprox. 224 euro/MWh) – cel mai ridicat nivel de pe continent. Suntem urmați de Ungaria (cu un euro mai puțin), dar ne uităm cu invidie spre sud: în Bulgaria și Grecia, energia este considerabil mai ieftină, cu prețuri de doar 90, respectiv 87 euro/MWh.
Concluzia este pe cât de simplă, pe atât de dureroasă. Fără investiții strategice în stocare și cu o politică de închidere a capacităților fără a pune nimic în loc, statul român și-a transformat cetățenii și economia într-un client captiv. Iar prețul incompetenței se măsoară acum în mii de lei pe Megawatt, în fiecare seară.
