Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu în cazul judecătorului Marius Cătălin Croitoru, președintele Tribunalului Constanța, după informațiile apărute în spațiul public privind participarea acestuia la o deplasare cu un avion privat, alături de persoane din mediul politic și de afaceri.
Ultima oră
PSD: S-a aprins lumina pe deficitul lui Bolojan: cel mai mare din Uniunea Europeană
Meșteșugurile tradiționale prind viață la Constanța: Muzeul de Artă Populară prezintă rezultatele unui proiect dedicat patrimoniului viu
Deputat AUR, trimis în judecată pentru incitare la ură și discriminare: „Refuzaţi comanda dacă aceasta nu este livrată de un român”
Călin Georgescu, audiat într-un al cincilea dosar penal. Este suspectat că ar fi făcut salutul legionar în fața susținătorilor
Un nou scandal zguduie scena politică. Zbor de lux spre Mykonos cu judecătorul CCR Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța, Victor Ponta și alți oameni de afaceri
Verificările vor urmări dacă, prin participarea la această deplasare, au fost încălcate normele de conduită prevăzute de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
Sesizarea vine după apariția în presă a informațiilor referitoare la un zbor privat către Mykonos, efectuat în luna iulie. Potrivit informațiilor publicate anterior, la bord s-au aflat 13 persoane, printre care judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța Marius Cătălin Croitoru, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Petre-Florin Manole, senatorul UDMR István-Loránt Antal și oameni de afaceri. Printre pasageri s-a aflat și Gruia Stoica.
Cine a organizat și plătit deplasarea
Unul dintre aspectele centrale ale controversei este natura deplasării și modul în care a fost suportat costul călătoriei.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a confirmat că organizația a plătit zborul și a explicat că deplasarea a avut ca scop o întâlnire cu potențiali investitori americani aflați în Grecia.
Daraban a declarat că i-a invitat personal pe Cristian Deliorga și Marius Cătălin Croitoru, pe care i-a descris drept prieteni. Fostul ministru al Muncii Florin Manole a confirmat, la rândul său, că deplasarea a fost organizată și plătită de Camera de Comerț.
Informațiile disponibile public indică faptul că deplasarea nu ar fi fost finanțată din bugetul de stat, ci de Camera de Comerț și Industrie a României. Acest aspect nu înlătură însă întrebările de natură deontologică pe care Inspecția Judiciară urmează să le analizeze.
Ce trebuie să stabilească Inspecția Judiciară
Sesizarea nu înseamnă că judecătorul Marius Cătălin Croitoru a fost declarat vinovat de o abatere disciplinară sau de o încălcare a normelor de conduită.
Rolul verificărilor este tocmai acela de a stabili dacă circumstanțele deplasării sunt compatibile cu obligațiile care îi revin unui magistrat.
În cazul judecătorilor, problema nu se limitează la existența unei eventuale foloase materiale directe. Contează și aparența de independență și imparțialitate, precum și relațiile sau situațiile care pot genera, în exterior, îndoieli cu privire la aceste principii.
Controversa a căpătat amploare după ce procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat public participarea unor magistrați la deplasarea cu avionul privat și a ridicat întrebări privind aparența de imparțialitate.
De ce cazul este sensibil pentru sistemul judiciar
Dincolo de deplasarea în sine, cazul readuce în discuție una dintre problemele esențiale ale sistemului judiciar: cât de importantă este nu doar imparțialitatea efectivă a magistratului, ci și încrederea publicului că aceasta există.
Prezența unui șef de instanță într-o deplasare privată alături de politicieni și oameni de afaceri poate genera întrebări legitime, chiar și în situația în care nu există, în acest moment, vreo acuzație oficială că magistratul ar fi încălcat legea.
Tocmai de aceea, verificarea Inspecției Judiciare este relevantă. Instituția trebuie să stabilească dacă împrejurările concrete ale deplasării au fost compatibile cu standardele de conduită impuse unui judecător și dacă există sau nu elemente care să justifice o eventuală procedură disciplinară.
Până la finalizarea verificărilor, orice concluzie privind existența unei abateri ar fi prematură.
Cazul este însă unul cu o miză importantă pentru imaginea Justiției din România, întrucât modul în care sunt clarificate aceste suspiciuni poate influența inclusiv percepția publică asupra independenței și imparțialității magistraților.
