Începând cu vara anului 2026, o echipă de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a României desfășoară ample cercetări de arheologie preventivă necesare pentru derularea proiectului de investiții „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”.
În anul 2025, aceeași echipă a efectuat diagnosticul arheologic teoretic și intruziv pentru zona de impact a acestui proiect, prin care au fost delimitate 7 situri și două zone de atenție. Acest proiect de infrastructură feroviară, pentru care MNIR asigură, prin contract, servicii complexe de specialitate în domeniul arheologiei, în conformitate cu prevederile legislației specifice pentru protejarea patrimoniului cultural național, este situat în județul Constanța, într-o zonă cu potențial arheologic foarte ridicat. Proiectul de investiție presupune modernizarea, (re)proiectarea și (re)construirea acestui important tronson de infrastructură feroviară, care cuprinde o varietate de elemente constructive deopotrivă pe amplasamente noi și existente (cu extindere / repoziționare), traversând unul dintre cele mai importante areale arheologice din zona sudică a Dobrogei, mai exact în cuprinsul UAT-urilor Valu lui Traian, Constanța și Agigea.
Ultima oră
Tânăra care teroriza constănțenii, cercetată în 9 dosare penale. IPJ explică de ce ajungea înapoi pe străzi
O dronă a intrat în spațiul României, iar două F-16 au fost ridicate de la sol. Anunțul MApN
Constănțean de 29 de ani, la închisoare după ce a fost prins băut la volan. Se afla deja sub control judiciar
Zeci de percheziții într-un dosar cu mașini de lux importate din SUA. Audierile au loc la DIICOT Constanța
În cercetarea arheologică preventivă efectuată de un colectiv de arheologi din cadrul MNIR la Agigea Nord – situl nr. 4 (numit asa în cadrul proiectului), au fost descoperite șanțuri de lotizare funciară, care țineau de parcelarea din epoca romană (strigatio) din teritoriul tomitan. În capătul de nord al suprafeței propuse pentru viitorul proiect, a fost cercetată o parcelă funerară, în acel punct au fost cercetate 7 morminte dar și o groapă de reînhumare, complexe funerare datate în epoca romană (sec. 2-3 p.Chr.).
Mormintele se încadrează în tipologia mormintelor epocii romane, în groapă simplă sau cu firidă longitudinală. Dar au fost cercetate și complexe funerare diferite – un mormânt care avea săpate în pământul galben nișe, unde au fost descoperite un opaiț și un fragment de statuetă. Mai spectaculos este un mormânt de tip puț care ajunge până la 4,30 m adâncime față de nivelul de călcare actual. Din acest puț au fost săpate trei morminte în firide longitudinale – probabil suntem în fața unui cavou de familie. Mormintele au avut inventar funerar format din: vase ceramice de tip bol, strachină, cană; opaițe ceramice; vase de sticlă de tip unguentaria, ulcioraș cu gura trilobată (oinochoe); monede; etc.
În șanțul cercetat imediat la vest de morminte a fost descoperită o mare cantitate de fragmente ceramice care pot fi datate între secolele 2-4 p.Chr. – depuneri ceramice care trebuie să fi ținut de „banchetele funerare” dedicate defuncților înmormântați în zona cercetată.
„Descoperirile arheologice din Sitului nr. 4 reprezintă o mică imagine a vieții rurale din teritoriul orașului Tomis în epoca romană. Șanțurile reprezentau linii de hotar (limites) care separau parcele (loturi agricole) ce țineau de existența unui cadastru din epoca romană (centuriatio). Dar unele șanțuri separau și parcelele sepulcrale de cele funciare, după cum am văzut”, transmite MINAR.
