Reducerea deficitului bugetar, relansarea producției interne și reforma administrației se numără printre principalele obiective ale programului de guvernare pentru perioada 2026–2028.
Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 poate fi consultat AICI.
Ultima oră
Siegfried Mureșan critică propunerile PSD pentru Guvern: „România merită un guvern mult mai bun decât ceea ce ni se propune acum”
Constănțenii pot cere ajutor pentru încălzire din 20 octombrie. Cine se încadrează și ce sume se acordă
Scafandrii militari români au participat la exercițiul internațional NUSRET 26
Accident grav în Craiova, între un autoturism și un autobuz: o persoană a murit, iar șase au ajuns la spital. Planul Roșu, activat
Documentul include măsuri privind pensiile, fiscalitatea, sprijinul acordat familiilor și investițiile în energie, transport și apărare, însă aplicarea unor angajamente depinde de resursele financiare disponibile.
Una dintre măsurile fiscale anunțate este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. În același timp, programul urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030, prin limitarea creșterii cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și reducerea risipei bugetare.
În ceea ce privește veniturile populației, documentul prevede reluarea indexării pensiilor începând din 2027, în funcție de sustenabilitatea bugetară. Salariul minim ar urma să fie actualizat anual, iar pentru 2027 este propusă adoptarea unei noi legi a salarizării unitare în sectorul public.
Programul include și măsuri de sprijin pentru familii, printre care un proiect de fertilizare in vitro destinat unui număr de până la 10.000 de beneficiari anual, cu un plafon de 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Totodată, este avută în vedere scutirea de CASS pentru mamele cu copii sub doi ani, condiționată de existența resurselor bugetare necesare.
Investițiile în energie și transport, printre prioritățile programului
În sectorul energetic, ținta propusă este dezvoltarea unor noi capacități de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027. Dintre acestea, circa 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, iar 2.200 MW din centrale pe gaze. Pentru stocarea energiei, programul vizează un portofoliu de proiecte de aproximativ 4.500 MW până în 2028.
În infrastructura rutieră, obiectivul este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Printre proiectele menționate se află autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, precum și drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea.
Agricultura figurează, de asemenea, printre domeniile vizate de investiții. Programul propune creșterea despăgubirilor pentru seceta din 2025, de la 63 la 200 de euro pe hectar, introducerea unui mecanism permanent de asigurare împotriva secetei din 2027 și dezvoltarea infrastructurii de irigații pentru 2,8 milioane de hectare până în 2032.
Reorganizarea administrației și schimbări în serviciile publice
Reforma administrației ar urma să înceapă cu un audit al ministerelor și agențiilor, în primele șase luni de guvernare. Ulterior, programul prevede comasarea structurilor cu atribuții suprapuse și evaluarea personalului în funcție de activitate și rezultate.
Digitalizarea este o altă direcție importantă, cu obiective precum integrarea a 1.000 de primării în sistemele digitale, simplificarea Spațiului Privat Virtual și extinderea comunicării electronice prin programul „Primării fără hârtii”.
În sănătate, sunt propuse finanțarea mai consistentă a medicinei de familie și a prevenției, extinderea serviciilor ambulatorii și dezvoltarea programelor de screening. În educație, programul urmărește extinderea treptată a inițiativei „Masă sănătoasă”, generalizarea acesteia fiind vizată pentru anul școlar 2029–2030, precum și digitalizarea sistemului până în 2029.
Producția internă și apărarea, în centrul planurilor economice
Guvernul propune măsuri pentru stimularea investițiilor, dezvoltarea industriei și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Printre instrumentele avute în vedere se numără granturile, garanțiile, bonificațiile de dobândă și creditele fiscale pentru anumite activități.
În domeniul apărării, documentul prevede creșterea graduală a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2035, din care 3,5% pentru apărarea propriu-zisă și 1,5% pentru cheltuieli conexe. Programul urmărește și corelarea achizițiilor militare cu dezvoltarea industriei românești.
O altă prioritate este atragerea fondurilor europene, prin accelerarea proiectelor din perioada 2021–2027 și pregătirea investițiilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, aferent intervalului 2028–2034.
Aplicarea tuturor acestor măsuri nu este însă certă. Programul precizează că unele angajamente depind de evoluția deficitului, de spațiul fiscal disponibil și de identificarea surselor de finanțare. Astfel, documentul combină măsuri cu termene stabilite cu proiecte care ar urma să fie implementate gradual, în funcție de posibilitățile bugetare.
