Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a vorbit miercuri, la Constanța, despre revenirea Bricului „Mircea” din marșul transatlantic, dar și despre măsurile adoptate după incidentul produs în Portul Constanța, pe 5 iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat.
Ultima oră
Solicitarea pentru comisia de anchetă privind zborurile către Mykonos și Nisa, respinsă de Biroul Permanent al Camerei Deputaților
Un gest mic poate salva o viață: locuitorii din Topraisar sunt chemați să doneze sânge
Scandal la dezbaterea privind parcările din Constanța: Vergil Chițac nu a venit, iar mai mulți constănțeni au plecat din sală: „Mi se pare o nesimțire crasă”
Emoții și lacrimi de bucurie în Portul Militar Constanța. După 153 de zile pe mare, Bricul „Mircea” s-a întors acasă
Emoții și lacrimi de bucurie în Portul Militar Constanța. După 153 de zile pe mare, Bricul „Mircea” s-a întors acasă
În ceea ce privește misiunea navei-școală, ministrul a apreciat experiența acumulată de militarii și studenții aflați la bord și a subliniat că revenirea întregului echipaj în siguranță reprezintă un element esențial.
„Este un eveniment major pentru Forțele Navale. Dincolo de discursurile astea cu «bine ați venit», experiența pe care oamenii aceștia au căpătat-o după 153 de nopți în care au dormit în ham, cei mai mulți dintre ei, după interacțiunea pe care au avut-o, dincolo de ceea ce am învățat la școală, este un aport semnificativ la ceea ce Forțele Navale acumulează în fiecare zi”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a remarcat și faptul că misiunea a fost desfășurată cu o navă construită în urmă cu aproape 90 de ani.
„Faptul că s-au întors sănătoși, faptul că s-au întors toți, faptul că s-au întors cu bine este un succes. Nu e un lucru ușor cu o navă de aproape 90 de ani”, a afirmat Miruță.
Acesta a mai spus că încearcă să prelungească perioada de odihnă a echipajului de la trei la patru săptămâni.
Sistemul antidronă din Constanța, într-o primă etapă de operaționalizare
Întrebat despre măsurile luate după incidentul din 5 iunie și despre sistemul antidronă aflat în proces de operaționalizare, ministrul Apărării a spus că prima etapă a planului a fost finalizată.
„Față de ceea ce nu aveam, din păcate, atunci, acum avem. Nu este suficient. Este un plan care se desfășoară pe o perioadă mai lungă și cu alte instituții”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul nu a oferit detalii tehnice privind capabilitățile existente, motivând că astfel de informații nu ar fi avantajoase din punct de vedere strategic.
Miruță a vorbit și despre comunicarea dintre autoritățile române și cele ucrainene în cazul incidentelor din Marea Neagră. Potrivit acestuia, după evenimentul din Portul Constanța au fost adoptate două măsuri: un protocol între autoritățile statului și un canal direct de comunicare între Forțele Navale Române și cele ale Ucrainei.
„Există acum un protocol special făcut între autoritățile statului și există un canal de comunicație directă între Ministerul Apărării, Forțele Navale din România și Ministerul Apărării, Forțele Navale din Ucraina, pe care le-am testat de câteva ori și funcționează”, a precizat ministrul.
În privința nivelului actual de pregătire în fața amenințărilor reprezentate de drone, Miruță a spus că România se află într-o situație mai bună decât în momentul producerii incidentului din Portul Constanța, dar a subliniat că există în continuare limite.
„Stăm mult mai bine acum, însă mult mai bine se raportează la ceva slab”, a declarat ministrul.
El a adăugat că există încă scenarii pentru care România nu dispune de toate capabilitățile necesare.
„Nu consider că suntem la un nivel în care putem descurca absolut toate scenariile”, a mai spus Radu Miruță.
Ministrul a precizat că, după incidentul din 5 iunie, i-a transmis omologului ucrainean o listă de întrebări tehnice. Potrivit acestuia, aproximativ trei sferturi dintre întrebări au primit răspuns, în timp ce pentru restul au fost solicitate clarificări.
Miruță, despre situația de pe Dunăre
Un alt subiect abordat de ministrul Apărării la Constanța a fost situația de pe Dunăre și activitatea drăgii Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați.
Radu Miruță a explicat că problemele generate de nivelul scăzut al Dunării nu pot fi rezolvate printr-o singură intervenție, fiind necesară o planificare în prealabil și implicarea mai multor instituții.
„Guvernul, într-o acțiune de intervenție punctuală, nu poate rezolva o problemă amplă. Presupune niște activități dinainte și dosare cu proiecte scoase de la sert”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Miruță, la nivelul Cancelariei prim-ministrului funcționează un grup de lucru format din profesori universitari și specialiști ai Apelor Române, care a stabilit o succesiune de lucrări necesare.
Ministrul a spus că a solicitat și o „matrice” de responsabilități, pentru ca atribuțiile instituțiilor implicate să fie clar stabilite.
