Curtea Constituţională a României a amânat, pentru 12 noiembrie, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi AUR în legătură cu legea privind plata pensiilor private.
De la ora 10:00, Curtea Constituţională a României (CCR) trebuia să dezbată sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) privind neconstituţionalitatea Legii privind plata pensiilor private.
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
Înalta Curte argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, în timp ce statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active. Limitarea valorii pensiilor lunare și transferul fondurilor către entități noi de plată sunt, potrivit magistraților, măsuri care ar constitui o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, echivalând cu o expropriere indirectă.
Criticile ICCJ: “O privare de proprietate nejustificată”
În sesizarea transmisă CCR, ICCJ susţine că restricţiile impuse prin lege — inclusiv plafonarea pensiei la nivelul indemnizaţiei sociale și excluderea fondurilor private de la plata pensiilor — creează riscuri suplimentare de insolvență și costuri mai mari, întrucât fiecare entitate nou-înființată va percepe propriile comisioane.
Magistraţii atrag atenţia că modificarea cadrului legal, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultare publică efectivă, subminează încrederea participanţilor în stabilitatea sistemului. Legea, afirmă ICCJ, contravine principiului securităţii juridice și afectează încrederea legitimă a cetățenilor în protecția proprietății private.
Instanța supremă citează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice ingerință asupra proprietății trebuie să urmărească un scop legitim de interes public și să mențină un raport proporțional între mijloace și obiectiv. În lipsa acestor condiții, intervenția statului echivalează cu o expropriere indirectă.
Poziția AUR: “Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II și III”
AUR a depus, la rândul său, o sesizare la CCR, acuzând Guvernul Bolojan că prin acest proiect „fură pensiile românilor din Pilonul II și III”. Formațiunea susține că adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane suplimentare, și statul român, care caută o sursă suplimentară de finanțare pentru sistemul public de pensii.
„Legea reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață”, a transmis partidul.
Legea, adoptată cu 178 de voturi “pentru”
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 178 de voturi pentru, 64 împotrivă şi 22 abţineri. Parlamentarii AUR au votat împotrivă, iar cei ai POT s-au abţinut.
Legea creează cadrul pentru autorizarea și funcționarea furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private, prin care vor fi efectuate plățile către participanți. Se prevede posibilitatea ca un membru să poată retrage maximum 30% din activul personal, o singură dată, înainte de începerea plății pensiei, iar persoanele cu afecțiuni oncologice pot primi 100% din suma acumulată, sub formă de plată unică.
Sistemul de plată va fi structurat în două tipuri de fonduri:
- fonduri de retragere programată, cu plăți limitate în timp;
- fonduri viagere, cu pensii plătite pe întreaga durată de viață a beneficiarului.
