Deciziile președintelui Nicușor Dan privind numirea noilor procurori-șefi au generat reacții critice în spațiul public și în rândul unor foști oficiali din justiție, pe fondul nemulțumirilor legate de ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și de profilul unor candidați.
Fostul ministru al Justiției, constănțeanul Stelian Ion, a calificat deciziile drept o „mare greșeală”, exprimându-și dezamăgirea într-o postare amplă.
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
„Numirile făcute astăzi de președintele Nicușor Dan la conducerea parchetelor reprezintă o mare greșeală. Nu îl va costa doar pe dumnealui acest gest; din păcate, ne va afecta pe toți”, a afirmat acesta.
Într-o reacție separată, Cristian Ghinea a avut o poziție mult mai tranșantă, scriind:
„Dezamăgitor, lamentabil și stupid Nicușor Dan în numirea lui Voineag et co”.
Critici privind ignorarea avizelor CSM și influența asupra deciziilor
Unul dintre principalele reproșuri formulate de Stelian Ion vizează ignorarea avizelor negative sau lipsa acestora din partea Secției pentru procurori a CSM.
„Să ignori cu atâta ușurință avizele negative ale Secției pentru procurori din CSM nu este de bun augur”, a subliniat acesta, adăugând că astfel de situații au existat și în trecut, cu rezultate nefavorabile.
El a ridicat și semne de întrebare privind sursele de informare ale președintelui:
„Problema este: cine i le-a furnizat? Dacă aceste informații provin, cu precădere, de la oameni care au contribuit la capturarea justiției, atunci valoarea lor este discutabilă”.
Totodată, fostul ministru a criticat numirea unor procurori pe care îi acuză de lipsă de implicare:
„Să îi numești […] pe cei care au frânat lupta anticorupție […] reprezintă o palmă dată propriului electorat”.
Controverse în jurul numirii Cristinei Chiriac
Numirea Cristina Chiriac în funcția de procuror general a fost una dintre cele mai contestate. Stelian Ion a afirmat că „informațiile primite […] m-au convins că nu este o propunere potrivită pentru conducerea Parchetului General” și a adăugat că „apropierea sa de SRI Iași este prea mare”.
De asemenea, acesta a criticat prestația sa din timpul interviurilor: „Doamna Chiriac s-a prezentat dezastruos la interviuri”.
În replică, Cristina Chiriac a respins acuzațiile legate de activitatea sa, afirmând în cadrul audierii:
„Toate deciziile adoptate în cauza respectivă au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauza”.
Ea a subliniat limitele profesionale ale funcției: „procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice, ci exclusiv în baza probelor administrate în condiții de legi”.
Referitor la dosarul fostului episcop de Huși, aceasta a declarat: „respectivele înregistrări […] nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori”.
Președintele Nicușor Dan a acceptat majoritatea propunerilor formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu, inclusiv pe cele care nu au primit aviz favorabil din partea CSM. Printre acestea se numără numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, precum și a lui Marius Voineag și Alex Florența în funcții de conducere.
Întrebat despre schimbarea poziției față de unii candidați pe care îi criticase anterior, șeful statului a invocat existența unor „nuanțe” în evaluarea activității acestora.
În același timp, președintele a reacționat critic la adresa formatorilor de opinie: „Dacă eu greșesc peste 4 ani o să fiu penalizat. Dar dacă formatorii de opinie greșesc, pe ei cine-i penalizează?”.
Un moment tensionat pentru sistemul judiciar
Deciziile recente evidențiază tensiuni persistente în jurul reformei justiției și al modului în care sunt făcute numirile în funcțiile-cheie. Criticii susțin că acestea pot afecta încrederea publică și direcția luptei anticorupție, în timp ce susținătorii deciziilor invocă prerogativele constituționale ale președintelui și necesitatea unor evaluări mai nuanțate.
