Iranul și Statele Unite încep vineri negocieri la Muscat, Oman, pe care Teheranul dorește să le limiteze strict la programul său nuclear, în timp ce Washingtonul lasă să planeze amenințarea unei intervenții militare în caz de eșec, relatează AFP. Aceste discuții sunt primele de la atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate în iunie anul trecut, în timpul războiului de 12 zile declanșat de un atac israelian asupra Iranului.
Discuțiile vor fi conduse de emisarul președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și de șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, sosit la Muscat joi seara.
Ultima oră
Un nou front de lucru va fi deschis pe strada Adamclisi, în cartierul Tomis Nord
Grindeanu, după negocierile de la Cotroceni: „Nu s-a degajat absolut nimic”. PSD spune că rămâne în opoziție
Pompa de insulină de 5.000 de euro, accesibilă doar pentru unii pacienți. România pregătește schimbări în Programul Național de Diabet
Sindicaliștii din Finanțe ies din nou în stradă. Protest în fața ANAF şi al DGAF: Mesajul nu poate rămâne doar un slogan. Este un drept!
Negocierile au loc după reprimarea sângeroasă a protestelor din Iran la începutul lunii ianuarie, care s-a soldat cu mii de morți, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, și după schimburi de replici belicoase între Washington și Teheran. Diplomația iraniană a declarat că speră ca Statele Unite să dea dovadă de „responsabilitate, realism și seriozitate”.
Donald Trump a spus că iranienii „negociază” și că „nu vor să îi lovim”, amintind totodată că SUA au trimis „o mare flotă” de război în Golf. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Washingtonul rămâne concentrat pe controlul programului nuclear: „să ne asigurăm că nu vor obține arma nucleară”.
Țările occidentale și Israelul acuză Iranul că încearcă să se doteze cu arme nucleare, acuzație pe care Teheranul o neagă.
Risc de escaladare militară
Iranul și SUA au mai purtat negocieri în Oman în primăvara anului trecut, dar acestea s-au blocat odată cu războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, în special pe tema îmbogățirii uraniului.
Iranul insistă să discute doar programul nuclear și să obțină ridicarea sancțiunilor internaționale, respingând negocieri legate de programul său balistic sau sprijinul pentru grupări precum Hezbollah și Hamas. „Discuțiile se referă la problema nucleară”, a declarat un responsabil iranian.
SUA susțin că pentru succesul negocierilor este necesară abordarea și a altor teme: raza de acțiune a rachetelor balistice, sprijinul pentru organizații teroriste și tratamentul populației.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat asupra riscului unei „escaladări militare” și a îndemnat Iranul să înceapă negocieri reale. În fața amenințărilor americane, Iranul a avertizat că va riposta împotriva bazelor americane din regiune: „Suntem gata să ne apărăm, iar președintele american trebuie să aleagă între compromis și război”, a declarat generalul Mohammad Akraminia, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene.
Negociatori cu profiluri diferite
Două personalități cu parcursuri diferite conduc discuțiile: Abbas Araghchi, ministrul de externe iranian, veteran al negocierilor nucleare, și Steve Witkoff, emisarul american, magnat imobiliar fără experiență politică formală, dar implicat în misiuni diplomatice delicate.
Witkoff, în vârstă de 68 de ani, a fost implicat în armistiții recente între Israel și Hamas și negocieri legate de Ucraina. În paralel, este acuzat de critici de o anumită înclinație pro-rusă.
Abbas Araghchi, în vârstă de 63 de ani, cunoscut pentru deschiderea sa față de Occident, a justificat în fața presei internaționale reprimarea protestelor din Iran și a avertizat asupra ripostei iraniene în cazul unui atac. Diplomat de carieră, Araghchi a participat la acordul nuclear din 2015 și apără cu vigoare poziția Iranului, fiind recunoscut pentru tonul său calm și echilibrat.
Relațiile Iranului cu omologii europeni s-au tensionat după ce Uniunea Europeană a impus sancțiuni și a desemnat Gărzile Revoluției drept organizație teroristă, ceea ce Araghchi a catalogat drept „eroare strategică majoră”.
