Lumea riscă să intre într-o criză energetică de proporții, comparabilă sau chiar mai gravă decât cele din anii ’70, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care descrie situația drept o amenințare majoră pentru economia globală.
Oficialul a declarat că pierderile actuale de producție au ajuns la aproximativ 11 milioane de barili de petrol pe zi, depășind nivelul cumulat al celor două mari crize petroliere din secolul trecut. Spre comparație, fiecare dintre șocurile energetice din anii ’70 a însemnat o reducere de circa cinci milioane de barili zilnic.
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
În evaluarea sa, actuala situație nu se limitează doar la piața petrolului. Birol a subliniat că efectele conflictului, suprapuse peste consecințele războiului din Ucraina început în 2022, generează un impact combinat: presiune majoră asupra petrolului și perturbări severe pe piața gazelor.
Un factor esențial îl reprezintă blocarea de facto a Strâmtoarea Ormuz, rută vitală pentru transportul global de hidrocarburi, prin care tranzitează aproximativ o cincime din producția mondială. Restricționarea circulației în această zonă afectează direct fluxurile de energie și contribuie la creșterea accelerată a prețurilor.
În același timp, infrastructura energetică din regiune a suferit lovituri semnificative. Potrivit estimărilor, cel puțin 40 de obiective din nouă state sunt grav avariate, ceea ce amplifică riscul unei crize prelungite.
Pe fundalul acestor evoluții, tensiunile geopolitice se intensifică. Președintele Donald Trump a transmis un ultimatum către Iran, avertizând că Statele Unite ar putea lansa atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz nu este reluat.
Ca reacție la operațiunile militare ale Israel și ale Statelor Unite, Iranul a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra unor ținte din regiune, inclusiv asupra infrastructurii energetice și a navelor comerciale din Golf, sporind riscurile pentru transportul maritim.
În încercarea de a tempera creșterea rapidă a prețului petrolului, Washingtonul a autorizat temporar comercializarea unor cantități de țiței iranian aflate pe mare. Totuși, autoritățile de la Teheran susțin că nu dispun de rezerve suplimentare disponibile pentru livrare imediată.
În acest context, liderii internaționali sunt îndemnați să intervină coordonat pentru a evita o destabilizare economică globală.
„Nicio țară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situația continuă în acest mod”, a avertizat Fatih Birol, subliniind urgența unor măsuri la nivel global.
