Sezonul ambroziei a început, iar medicii atrag atenția asupra efectelor pe care polenul acestei plante le poate avea asupra copiilor. Sensibilizarea la alergenii ambroziei poate apărea chiar și la vârste sub un an, deși manifestările alergice sunt întâlnite, de regulă, după mai mulți ani de expunere.
Prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Clinicii de Pediatrie Bega Timișoara, explică faptul că perioada cu cea mai mare concentrație de polen este, în general, de la jumătatea lunii august până în septembrie.
Ultima oră
Constanța continuă să simtă „Ritmul Verii”
Doi tineri din Medgidia, reținuți după ce ar fi amenințat un bărbat și i-ar fi distrus poarta și mașina
Rogobete: Pacienţii oncologici nu îşi găsesc medicamentele compensate pe care le-am introdus pe listă acum mai bine de patru luni. Puneţi medicamentele pe piaţă
România, în cursa contra cronometru pentru banii din PNRR. 7,57 miliarde de euro sunt în joc, peste 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate
„Chiar dacă, în general, simptomele alergiei la polenul de ambrozie se dezvoltă după mai mulți ani de expunere și sunt întâlnite, de obicei, în jurul vârstei de 4 ani, sensibilizarea IgE la alergeni poate apărea și la copiii cu vârste de la sub 1 an la 3 ani”, transmite medicul.
De la strănut la probleme de respirație
Pentru copiii sensibilizați, expunerea la polen poate provoca simptome precum strănut, nas înfundat, secreții nazale, ochi roșii și lăcrimare. În unele situații, însă, reacția alergică poate afecta și căile respiratorii inferioare.
Pot apărea tuse, respirație șuierătoare (wheezing), senzație de lipsă de aer sau apăsare în piept.
„Asta înseamnă că expunerea poate declanșa simptome de astm alergic. În același timp, la copiii care au deja un diagnostic de astm, ambrozia poate duce la pierderea controlului bolii și la apariția unor exacerbări”, avertizează Ioana Ciucă.
Potrivit specialistei, nu orice copil alergic la ambrozie va dezvolta astm. Există însă o asociere importantă între rinita alergică și astm, cele două afecțiuni putând apărea împreună.
Un alt factor de risc îl reprezintă dermatita atopică din copilărie, care poate indica o predispoziție alergică.
Polenul poate ajunge la kilometri distanță
Evitarea completă a expunerii este dificilă. În perioada de polenizare, o singură plantă de ambrozie poate elibera în aer până la un miliard de grăuncioare de polen, iar acestea pot fi transportate de vânt pe distanțe de până la trei kilometri.
Medicii recomandă ca, în zilele cu concentrații ridicate de polen, copiii să petreacă mai puțin timp în aer liber. După revenirea acasă, schimbarea hainelor și spălarea feței și a părului pot contribui la reducerea expunerii.
De asemenea, hainele și lenjeria nu ar trebui uscate afară în perioadele în care nivelul polenului este ridicat. Părinții pot urmări calendarul polinic și pot evita, pe cât posibil, intervalele din zi în care concentrația de polen este mai mare.
În cazul copiilor diagnosticați cu astm, tratamentul prescris trebuie urmat corect și pe toată perioada recomandată.
Tusea nocturnă și respirația șuierătoare nu trebuie ignorate
Specialistul recomandă reevaluarea medicală atunci când apar sau se accentuează tusea repetată, în special noaptea sau la efort, respirația șuierătoare ori dificultățile de respirație în perioada de polenizare.
În cazul copiilor cu astm, expunerea repetată la cantități mari de polen poate provoca exacerbări, uneori severe, care pot necesita administrarea medicației de urgență sau chiar prezentarea la spital.
Riscul este mai mare atunci când astmul nu este bine controlat sau tratamentul recomandat nu este administrat corespunzător.
