România a intrat în ultima etapă de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, iar până la 31 august autoritățile trebuie să închidă proiecte, să finalizeze reforme și să parcurgă procedurile administrative necesare pentru decontarea fondurilor.
Din cei 20,1 miliarde de euro aferenți actualei configurații a PNRR, aproximativ 7,57 miliarde de euro mai reprezintă suma teoretic disponibilă pentru România.
Ultima oră
Constanța continuă să simtă „Ritmul Verii”
Alergia la ambrozie poate apărea chiar și la copiii mai mici de un an. Medic: „Expunerea poate declanșa simptome de astm alergic”
Doi tineri din Medgidia, reținuți după ce ar fi amenințat un bărbat și i-ar fi distrus poarta și mașina
Rogobete: Pacienţii oncologici nu îşi găsesc medicamentele compensate pe care le-am introdus pe listă acum mai bine de patru luni. Puneţi medicamentele pe piaţă
Finalul PNRR mută presiunea de pe contractarea proiectelor pe finalizarea efectivă a investițiilor. Potrivit datelor prezentate de platforma Monitor PNRR, coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea, la nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 dintre investiții nu sunt încă recepționate.
Pentru autorități, problema nu este însă doar stadiul fizic al lucrărilor. Recepția, documentele finale, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației în sistemul electronic sunt etape care trebuie parcurse pentru ca investițiile să poată fi considerate finalizate în cadrul mecanismului de finanțare.
Cu alte cuvinte, un proiect aproape terminat nu este echivalent, din perspectiva PNRR, cu unul închis administrativ.
20,1 miliarde de euro, față de aproape 30 de miliarde în forma inițială
Programul prin care România urma să beneficieze de fonduri europene pentru redresarea economică a fost redus substanțial față de configurația din 2021.
După renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026, valoarea totală a PNRR a ajuns la 20,1 miliarde de euro, cu aproximativ 9 miliarde de euro mai puțin decât în forma inițială.
Cea mai importantă ajustare a vizat împrumuturile. Componenta de creditare a coborât de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro.
România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro, ceea ce lasă în actuala configurație a programului circa 7,57 miliarde de euro care mai pot fi atrași.
Cererea de plată numărul 5 a fost depusă
Un element important al ultimei etape îl reprezintă Cererea de Plată nr. 5, transmisă de România la 14 august 2026.
Documentul are o valoare de 2,84 miliarde de euro și cuprinde 75 de jaloane și ținte: 21 de reforme și 54 de investiții.
Potrivit datelor prezentate de Monitor PNRR, cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi și 433 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. După procesarea acesteia, absorbția componentei de grant ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.
Asta înseamnă că, în paralel cu finalizarea proiectelor din teren, România trebuie să închidă și procedurile aferente cererilor de plată.
Ce se întâmplă cu investițiile care nu sunt complet terminate
Una dintre problemele majore ale ultimei etape este diferența dintre lucrările aproape finalizate și investițiile care pot fi declarate efectiv închise.
Pentru a evita pierderea finanțării în situațiile în care mai sunt de executat lucrări tehnice de mică amploare, autoritățile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepției parțiale excepționale.
Acesta permite recepționarea părții esențiale a unei lucrări atunci când componentele auxiliare rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.
Lucrările respective trebuie finalizate în cel mult 120 de zile.
Mecanismul nu poate fi însă folosit pentru lucrări care țin de rezistența și stabilitatea construcției, securitatea la incendiu, igienă, sănătate sau eficiență energetică. Acestea trebuie finalizate integral.
Investiții majore în infrastructură, sănătate și educație
Ultimele săptămâni de implementare pun sub presiune proiecte din numeroase domenii.
În infrastructura feroviară sunt vizate lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri, dar și modernizarea unor tronsoane precum Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor, pentru care valoarea lucrărilor de modernizare este indicată la 718,01 milioane de euro.
În sectorul feroviar mai sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate.
La infrastructura rutieră, printre proiectele importante se află tronsoanele A7 Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani, însumând 95,9 kilometri.
Și domeniul sanitar are o listă consistentă de investiții. Sunt menționate Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și două pavilioane de politraumă, la Craiova și Sibiu.
În plus, sunt prevăzute 200 de ambulanțe noi de tip C, precum și investiții în terapia intensivă neonatală, cu 25 de unități și 65 de paturi pentru pacienți critici.
Creșele și energia, alte două mize importante
În educație, programul include 110 creșe care trebuie construite și dotate complet. Dintre acestea, 80 sunt finanțate prin granturi, iar 30 prin împrumuturi.
În sectorul energetic, obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacități eoliene și solare noi racordate la rețea.
PNRR mai include investiții de amploare în infrastructura de apă și canalizare: 288 de kilometri de rețele de distribuție a apei și 975 de kilometri de rețele de canalizare.
În domeniul forestier sunt prevăzute 18.000 de hectare de suprafețe noi împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.
Un jalon controversat din energie a fost renegociat
Printre cele mai dificile negocieri cu Comisia Europeană s-a numărat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune.
Un amendament adoptat în Parlament, care condiționa închiderea unor grupuri energetice de instalarea unor capacități similare, a generat îngrijorări privind riscul de „reversibilitate”. Penalitatea prevăzută inițial pentru acest jalon era de 770 de milioane de euro.
Guvernul a invocat necesitatea menținerii securității energetice, în special în perioada de iarnă, și a argumentat că un sfert din jalon fusese deja realizat, prin existența a 3.000 MW de capacități regenerabile.
În urma negocierilor, penalitatea a fost redusă de zece ori, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.
Șase obiective au fost scoase din actuala variantă a PNRR
Renegocierea programului a dus și la eliminarea definitivă a șase jaloane și ținte.
Au fost eliminate trei jaloane: M237, privind sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, M511, referitor la concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, și M533, privind secția de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean Constanța.
Alte trei ținte eliminate sunt T138, referitoare la 200 MW de capacități fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, și T372, care prevedea 24 de cabinete de planificare familială.
Cât ar putea pierde România?
În această etapă, suma de 7,57 miliarde de euro reprezintă miza maximă teoretică, însă valoarea efectivă care va ajunge în România depinde de îndeplinirea jaloanelor, țintelor și investițiilor prevăzute în program.
Potrivit scenariilor prezentate de Monitor PNRR, varianta optimistă presupune finalizarea reformelor și a proiectelor restante, cu pierderi limitate la zeci de milioane de euro, provenite în principal din investiții locale sau dotări care nu ar fi finalizate la timp.
Într-un scenariu moderat, în care cel puțin o reformă importantă nu este realizată și apar întârzieri la proiecte de infrastructură, pierderile estimate se ridică la 1-2 miliarde de euro.
Scenariul cel mai sever presupune ratarea a două sau mai multe reforme importante, concomitent cu nefinalizarea unor investiții majore. În această variantă, estimarea indicată de platformă depășește 2,5 miliarde de euro.
Ultima etapă a PNRR nu mai este, așadar, despre câte proiecte au fost anunțate sau contractate, ci despre câte dintre ele pot fi închise efectiv până la termenul-limită. Pentru România, următoarele zile concentrează atât o miză administrativă, cât și una financiară: finalizarea lucrărilor, adoptarea reformelor și parcurgerea tuturor procedurilor necesare pentru ca banii europeni să poată fi decontați.
