Guvernul analizează posibilitatea eliminării indemnizației de hrană pentru angajații din sistemele de apărare și ordine publică, respectiv pentru militari și polițiști. Măsura a fost discutată în Coaliție, la propunerea Ministerului de Finanțe, potrivit declarațiilor făcute marți, la Parlament, de liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Întrebat dacă Executivul va tăia norma de hrană în cazul polițiștilor și militarilor, acesta a răspuns afirmativ: „Da, da”. Potrivit lui Kelemen Hunor, aproximativ o treime dintre beneficiarii acestei norme provin din Armată și Ministerul de Interne, impactul financiar pentru aceste două structuri fiind estimat la circa 800 de milioane de lei. Per total, susține liderul UDMR, economia la buget ar putea ajunge la 2,4 – 2,5 miliarde de lei, conform calculelor Ministerului Finanțelor.
Ultima oră
Dr. Laura Predoi, psiholog clinician se alătură MindCare/MedLife Constanța
Lovitură uriașă pentru Temu: Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro
Armata Română cumpără drone de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE
Festivalul Artelor Marțiale ajunge în Piața Ovidiu. Demonstrații spectaculoase și lecții deschise pentru constănțeni
„Asta e propunerea și a rămas să discutăm”, a precizat Kelemen Hunor, adăugând că măsura ar urma să se aplice „pentru toată lumea”, nu doar pentru personalul civil.
Declarațiile vin însă în contradicție cu poziția exprimată ferm de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a anunțat că nu va semna un document ce prevede eliminarea normei de hrană pentru militarii Armatei Române.
„Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, care există în permanență de la Cuza încoace”, a declarat Miruță, după ședința Comisiei de Apărare. El a explicat că norma este una specifică, stabilită în funcție de activitate, și este plafonată din 2017, fără a mai reflecta nivelul actual al prețurilor.
Ministrul a subliniat că norma de hrană susține inclusiv activitatea popotelor militare, de care beneficiază aproximativ 70% dintre angajații Ministerului Apărării, și că aceasta a fost gândită pentru a asigura capacitatea de reacție în situații de criză sau război.
În același timp, Miruță a arătat că susține reducerea cheltuielilor bugetare, dar nu prin măsuri care afectează direct personalul militar.
„Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană, nu poate să vină din micșorarea salariilor, nu poate să vină din micșorarea numărului de militari și nu poate să vină din schimbarea modului de calcul al pensiilor militare”, a afirmat acesta.
Ministrul Apărării a precizat că, în forma pusă în dezbatere publică a pachetului de reorganizare administrativă și de relansare economică, norma de hrană nu figura printre măsurile propuse.
„A apărut brusc. Eu vă spun brusc că asta nu susțin”, a declarat Miruță.
El a invocat și angajamentele asumate de România în cadrul NATO, precum și contextul de securitate regional, arătând că domeniul militar ar fi trebuit să beneficieze de anumite excepții în cadrul procesului de ajustare bugetară.
În acest moment, propunerea rămâne în discuție la nivelul Coaliției, fără a exista o decizie finală, însă pozițiile divergente arată că tema eliminării normei de hrană pentru militari și polițiști riscă să devină unul dintre cele mai sensibile subiecte din actualul pachet de măsuri fiscale.
