Traficul de mărfuri prin Portul Constanța a frânat puternic în prima jumătate a anului — arată datele oficiale. După vârful istoric generat de exporturile ucrainene, 2025 aduce o schimbare brutală de ritm în port. Scăderea lovește și Canalul Dunăre–Marea Neagră, unde fluxul de tranzit a coborât cu peste 32% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Portul Constanța, motorul comercial al României, a pierdut din viteză. În primele șase luni ale anului, traficul de mărfuri a coborât puternic, după ani întregi de creștere. Datele oficiale arată o scădere de aproape 24% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
„Avem o scădere de 23,9 %, aproape 24% a traficului de mărfuri în primele 6 luni ale anului 2025 față de anul 2024. Cea mai mare pondere o dețin mărfurile alimentare și cerealele. Cea mai mare scădere, de 47%”, a declarat Monica Constantin, Direcția Județeană de Statistică Constanța.
Scăderea se simte și pe Canalul Dunăre–Marea Neagră. Șirurile de barje care altădată se succedau continuu sunt acum o raritate. În primele șase luni ale anului, prin ecluza care duce spre Portul Constanța au trecut doar 6,9 milioane de tone de marfă.
„Avem o scădere de 32,2%”, a mai adăugat Monica Constantin, Direcția Județeană de Statistică Constanța.
„Mi se pare cam mult… Diferențele n-au depășit 3o%, niciodată. Unde a scăzut foarte mult : la containere. Ne referim la Ucraina, de la 4,75 milioane tone la a ajuns la 1,07”, a declarat Florin Goidea, directorul Canalului Dunăre Marea Neagră
Declinul se leagă de scăderea volumelor de cereale ucrainene care tranzitau România, după redeschiderea porturilor maritime din Ucraina, recolte agricole mai mici în România și în statele vecine, afectate de secetă, dar si diminuarea cererii de produse petroliere și materii prime în Europa, odată cu încetinirea economică.
„În momentul acesta există o scădere anul acesta față de 2024 cauzată în principal de anii secetoși. Pentru că anul trecut a fost secetă asta înseamnă că și anul acesta, primele 6 luni, au fost afectate de seceta anului trecut”, a declarat Paul Dolghin, directorul unui terminal de cereale.
Paradoxul este că România se pregătește, tot în acest an, pentru producții record la grâu și porumb. Însă această recoltă nu se vede în Portul Constanța. Activitatea rămâne modestă, semn că lanțurile logistice sunt încă dezechilibrate, iar piața se reașază după anii de criză și turbulențe din regiune.
„Portul Constanța, în acest moment, poate să facă față unei presiuni de până la 100 milioane de tone, așa cum portul a fost proiectat”, a declarat Mihai Teodorescu, directorul Portului Constanța.
În realitate însă, doar o parte din această capacitate este utilizată. Fără fluxurile uriașe de cereale din Ucraina, Portul Constanța revine aproape exclusiv la propriile exporturi și importuri. Iar efectul se vede cel mai clar aici: Constanța este primul punct din regiune care simte schimbarea de ritm economic. După anii de vârf generați de războiul din Ucraina, 2025 pare anul revenirii la „normal” — un normal mai modest și, în același timp, mai incert.
