Agenţii economici din Sulina vor ca oraşul cel mai estic al României să fie declarat „Staţiune turistică”, iar un prim pas pentru realizarea acestui obiectiv este înfiinţarea unei asociaţii de turism, proces început zilele trecute.
Statutul de „Staţiune turistică” le va oferi micilor întreprinzători posibilitatea de a accesa mai uşor fondurile europene, dar şi o promovare a oraşului la nivel naţional.
„Dacă oraşul ar fi declarat ‘Staţiune turistică’ am avea mai multe facilităţi. Agenţiile de turism solicită acum cazări pentru grupuri mici şi perioade scurte. Vrem să avem o relaţie cu agenţiile de turism pentru a vinde toate locurile pe întregul sezon”, a declarat pentru proprietarul uneia dintre primele pensiuni din Sulina, Dănuţ Nicolae.
În opinia sa, înfiinţarea unei asociaţii a operatorilor turistici din oraşul Sulina ar oferi autorităţii locale un partener de dialog.
„Prin asociaţie, vrem să avem o singură voce în relaţia cu primăria, cu turiştii. Vrem să participăm la întocmirea bugetului, iar acesta să cuprindă investiţii care să ne ajute să fim mult mai vizibili”, a mai spus Dănuţ Nicolae
Un alt operator turistic, Ciprian Picu, proprietar al unei unităţi de cazare de aproape şapte ani, spune că lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă.
„Încă nu vedem lumina de la capătul tunelului. Încercăm ca anul acesta să ţinem preţurile la nivelul celor din anii trecuţi şi sperăm ca împreună că ne fie mai uşor să trecem peste această perioadă. Ideea e să ne lase să funcţionăm. Cât timp avem restricţii, apar cheltuieli în plus şi lanţul este evident”, a afirmat Ciprian Picu.
La finele lunii februarie, Sulina pare pustie, iar o plimbare cu taxiul până la Marea Neagră dovedeşte inactualitatea unei investiţii realizate de statul român cu sprijinul fondurilor europene pe plajă, în contextul în care Sulina este una dintre puţinele zone costiere din România unde fenomenul de retragere a apei se manifestă tot mai pregnant în ultimii ani, din cauza aluviunilor aduse de fluviu.
„Aici, apa s-a tras foarte mult în faţa uscatului şi se poate merge pe malul mării dincolo de pasarela care ar fi trebuit să fie în apă. Este îngropată în nisip. Nu a fost trasă din apă pe uscat. Nu are cum”, a afirmat Virgil Chelaru, în vârstă de 34 de ani, şofer de taxi.
Sulina a fost atestată istoric în secolul al X-lea, pe hărţile vechi ale navigatorilor italieni numele oraşului figurând ca singura cale navigabilă întreţinută de turci, care au construit aici un far. În urma Tratatului de Pace de la Paris din anul 1856, cu sprijinul investiţiilor realizate de Comisia Europeană a Dunării (CED), oraşul s-a transformat dintr-o aşezare cu câteva case într-una dintre cele mai cosmopolite zone ale României. Până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Sulina s-a dezvoltat continuu, cuprinzând 22 de etnii şi şapte consulate şi fiind considerată „micuţa Veneţie a Orientului”.
Din numeroasele clădiri construite pe faleza Dunării, doar Palatul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) fascinează şi acum trecătorii. În faţa ei, se află o ancoră, simbol al activităţii AFDJ, instituţie care coordonează activitatea de navigaţie pe sectorul românesc al Dunării, dar şi una dintre primele geamanduri, obiect plutitor care delimitează canalul navigabil.
Sulina mai are doar câteva clădiri de patrimoniu care au fost protejate de proprietari, multe dintre imobilele istorice din oraş aflându-se într-un stadiu avansat de degradare.
Chiar şi în aceste condiţii, în opinia Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), oraşul are toate atuurile pentru a deveni ”Staţiune turistică”.
„În oraş, nu mai există industrie, iar singurele activităţi care se desfăşoară sunt cele de alimentaţie publică, pescuit comercial, cazare şi turism. Atât. Am avut discuţii cu primarul oraşului care doreşte performanţă şi înţelege necesitatea dialogului şi a faptelor şi credem că împreună putem trece la demararea procesului de definire a oraşului Sulina ca oraş turistic. Trebuie să fie un efort colectiv pentru a readuce Sulina la splendoarea pe care o avea acum un secol”, a afirmat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.
El a precizat că procesul va fi unul complex şi de durată şi a menţionat că sprijină toate demersurile agenţilor economici de a se organiza în asociaţii profesionale.
Potrivit acestuia, şi în alte localităţi din judeţ, agenţii economici au început demersurile pentru organizarea în asociaţii profesionale.
