Un produs cu gust de poveste, atestat încă din Evul Mediu și păstrat cu grijă în bucătăriile din Delta Dunării, primește acum recunoaștere oficială la nivel european. Batogul de sturion devine al 16-lea produs românesc înregistrat și protejat în Uniunea Europeană.
Nu este doar o etichetă nouă pe ambalaj, ci rezultatul a ani de muncă, dosare consistente și dovezi istorice trimise la Bruxelles pentru a demonstra autenticitatea și tradiția acestui produs emblematic.
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
Procesul a durat aproape patru ani. Patronul fabricii, care a coordonat demersul, explică.
„Am început procesul în 2022, l-am terminat în 2026. Între trei ani și patru ani durează un proces la un produs. Am avut nenumărate solicitări de clarificare de la Comisia Europeană. Am adus nenumărate mențiuni istorice și documentare din Evul Mediu până în prezent”, a declarat Dan Buhai, patron fabrica preparate din pește.
Batogul afumat de sturion nu este doar un produs tradițional, ci o delicatesă cu rădăcini adânci în istorie. Documente vechi și relatări ale călătorilor străini pomenesc „spinări de morun afumate”, considerate, încă din trecut, o raritate gastronomică apreciată la mesele alese. Drumul până la recunoașterea și certificarea oficială de astăzi nu a fost însă simplu, ci presărat cu numeroase provocări.
„Comisia Europeană ne-a întrebat de ce nu folosim sturion de captură. Și a trebuit să le explicăm că pescuitul la sturion s-a interzis încă din anul 2006 și că, urmând principiul sustenabilității, nu putem utiliza decât sturion de acvacultură”, a completat Dan Buhai.
Astăzi, materia primă provine exclusiv din acvacultură, în condiții controlate, cu analize riguroase, pentru un produs sigur și de calitate. În secția de filetare, fiecare bucată este atent pregătită.
„În momentul de față observăm filetarea și fasonarea fileului de sturion pentru sărare ne încadrăm între 15 și 20 de centimetri”, a spus Georgiana Dăscălu, manager producție.
După sărare, fiecare bucată este legată manual cu sfoară.
„Se ia fiecare bucată-n parte și se leagă. Operațiunea este destul de dificilă, durează mai mult timp”, a spus Elena Ailincăi – coordonator de producție.
Urmează etapa care îi dă identitate: afumarea. Totul se face în condiții strict controlate, iar fiecare batog de sturion petrece aproximativ cinci ore în fum de rumeguș din lemn de fag.
„Asa arată produsul finit . Acesta este batogul de sturion. O bucată de file de sturion afumat cu o greutate între 150 si 200 de grame, ambalat în vid, la fel cum îl puteti găsi și pe rafturile magazinelor”, a adăugat Georgiana Dăscălu.
În restaurantele din Tulcea, batogul de sturion este deja vedetă în farfurie.
„Noi, tulcenii, ne mândrim că avem un preparat atât de valoros cum este batogul de sturion. Rețeta este păstrată de bunicile noastre. E uimitor că a ajuns să fie recunoscut la nivel european”, a spus Gabriela Niculiță, manager restaurant.
Alături de alte produse precum scrumbia de Dunăre afumată sau salatele tradiționale cu icre, batogul completează lista delicateselor românești protejate la nivel european. Pentru producători, certificarea înseamnă protecție împotriva imitațiilor și o garanție pentru consumatori că produsul respectă rețeta și metoda tradițională din Delta Dunării.
