Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, lansează acuzații dure la adresa PSD, pe care îl consideră principalul responsabil pentru eșecul adoptării noii Legi a Salarizării.
Oficialul susține că social-democrații au încurajat revendicări sindicale care depășeau posibilitățile financiare ale României, deși ar fi știut care este limita bugetară pentru majorările salariale.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
Pîslaru afirmă că, în cadrul discuțiilor purtate la Cotroceni, reprezentanții PSD ar fi acceptat ideea că statul nu își permite să aloce mai mult de 12 miliarde de lei pentru creșterile salariale.
„Dumnealor spuneau: «Nu susțineți această lege, lăsați că o să ne ocupăm noi ulterior de ea și o să vă dăm mai multe». Dar ei știau clar ce ne permitem”, a declarat ministrul la Digi24.
Pîslaru: PSD ar fi alimentat revendicări peste posibilitățile bugetului
Ministrul susține că solicitările formulate în sectorul public, în special în educație și sănătate, au depășit cu miliarde de lei ceea ce putea suporta bugetul de stat.
Potrivit lui Pîslaru, revendicările din educație ar fi depășit cu aproximativ 4 miliarde de lei plafonul considerat sustenabil, în timp ce în sănătate diferența ar fi fost de circa 2 miliarde de lei.
El afirmă că Guvernul a analizat mai multe variante pentru aplicarea majorărilor, inclusiv implementarea lor etapizată sau eșalonată, însă negocierile nu au dus la adoptarea proiectului.
„Am încercat toate scenariile, de eșalonare, de etapizare”, a precizat ministrul.
În opinia sa, PSD ar fi transmis, în cadrul discuțiilor, că nu trebuie majorate cheltuielile într-un asemenea mod încât România să intre în conflict cu cerințele Comisiei Europene.
„Scenariul pe care mizează este să vină ei să acorde aceste majorări”
Pîslaru consideră că opoziția social-democraților față de proiect ar avea, de fapt, o miză electorală. Ministrul susține că PSD ar fi preferat ca actuala coaliție să nu adopte legea, pentru ca ulterior să poată revendica meritul unor eventuale majorări salariale.
„PSD, din motive electorale, a preferat să dea cu piciorul, ca nu cumva ce nu au fost ei în stare să facă să fie în stare, pe ultima sută de metri, guvernul Bolojan”, a afirmat Pîslaru.
Ministrul a acuzat formațiunea și de o campanie de „denigrare și manipulare”, susținând că reprezentanții PSD nu ar fi venit cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea proiectului.
„Acum așteaptă să vină să dea ei. Asta e scenariul pe care mizează, să fie ei cei care acordă această mărire”, a mai spus Pîslaru.
România pierde 770 de milioane de euro din PNRR
Disputa politică are loc după ce noua Lege a Salarizării nu a fost adoptată, deși aceasta reprezenta unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În urma neîndeplinirii jalonului, România va pierde 770 de milioane de euro din fondurile PNRR aferente reformei salarizării.
Parlamentul a votat miercuri închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență, însă fără ca noua legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice să fie adoptată.
Legea ar fi trebuit să contribuie la eliminarea unor diferențe de salarizare și la reorganizarea sistemului de remunerare din sectorul public.
PSD și Guvernul Bolojan își pasează responsabilitatea
Eșecul reformei a declanșat un schimb de acuzații între PSD și reprezentanții Guvernului.
Sorin Grindeanu l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul nu a reușit să elaboreze un proiect care să fie „bun, echitabil și acceptat de societate”.
De cealaltă parte, Ilie Bolojan a acuzat PSD că a compromis, printr-o atitudine pe care a calificat-o drept iresponsabilă și populistă, șansa României de a încasa cele 770 de milioane de euro.
Noua Lege a Salarizării este discutată încă din 2021, însă proiectul nu a fost finalizat și adoptat în termenul necesar pentru îndeplinirea jalonului din PNRR. În prezent, responsabilitatea pentru eșecul reformei este revendicată și contestată de ambele tabere politice.
